Cum funcționează pompele de căldura? Bagi 1 kW și scoți 5kW!

14 Comments

1. Nu cred in aceste povesti ca,consuma 1kw si scoate 5kw detin aer conditionat care functioneaza pe acelasi principiu si consuma de rupe ,mituri .

   Reply

2. E o idee bună ca unitatea externă a unei pompe de căldură aer-apa (folosita exclusiv pentru încălzire) să fie montata într-o seră (170m3)? Ar trebui sa crească semnificativ eficiența iarna…

   Reply

3. Ciclul frigorific este caracterizat prin faptul că temperatura de vaporizare , este egală cu temperatura mediului răcit Tr (mediul de afara), astfel că Tv = Tr = T0. Temperatura de condensare Tk este egală cu temperatura mediului ambiant Ta, deci Tk = Ta. Deci intre 2-3 procesele si schimburile au loc in partea din casa iar 4-1 procesul si schimbul are loc intre agentul frigorific si mediul rece de afara .
   Coeficientul de performanţă sau eficienţa frigorifică a ciclului frigorific este definit prin raportul dintre efectul util al ciclului (puterea frigorifică specifică) şi lucrul mecanic total consumat:
   COP , asa cum este denumit coeficientul de performanta instantaneu este si el mai mare cu cat diferenta intre temperatura mediului ambiant si temperatura mediului rece este mai mica . Asa putem obtine performante chiar de 6kw termici la 1 kw electric.
   Lucrul mecanic minim, necesar funcţionării unui ciclu frigorific, cel mai eficient din punct de vedere al consumului de lucru mecanic este cel consumat întrun ciclu Carnot reversibil inversat, iar mărimea acestuia se poate calcula cu relaţia: q= ((ta/tr)-1)qo
   Din analiza relaţiilor de mai sus se observă că la aceeaşi temperatură Ta a mediului ambiant (sursa caldă), cu cât scade temperatura Tr a mediului răcit, cu atât creşte lucrul mecanic necesar ciclului Carnot inversat şi scade eficienţa εf a ciclului, deci aparent un ciclu frigorific este cu atât mai eficient cu cât temperatura mediului răcit este mai apropiată de temperatura mediului ambiant, dar în aceste condiţii şi efectul util produs de ciclul frigorific, este minim. Trebuie menţionat că eficienţa frigorifică, aşa cum a fost definită, nu ţine seama de calitatea frigului produs adică de valoarea temperaturii la care se absoarbe căldura.

   Reply

4. Excellenta descrierea. Felicitari si succes in continuare!

   Reply

5. Multumim pentru prezentare ,profesionista ,

   Reply

6. 15 000lei la Melinda Instal 9kw putere la 2kw consum…
   Cu niște panouri fotovoltaice apa calda vine gratis

   Reply

7. Pompele sunt evaluate la condiții ideale de funcționare. Cu cît temperatura exterioară scade pompa va folosi rezistența electrică din "dotare" sa compenseze pierderea coeficientului COP. Eficiența acestei "instalatii" pe timp de iarnă se apropie de cea a unei centrale termice pe curent. Într-adevăr s-ar putea sa aiba o eficiență energetică pozitivă asociată cu un sistem fotovoltaic de 4-5kW.
   Pină ne vor permite Huuu U.E sa ne exploatăm resursele de gaze naturale ce-a mai ieftină (nu eficienta) variantă de sistem de încălzire rămîne cea pe gaze naturale.

   Reply

8. Magia din ce se intampla aici si in orice frigider/AC ar fi trebuit totusi explicata la minutul 5:40, efectul capilar. Freonul care vine de la compresor cu temperatura si presiune mare va fi fortat sa treaca printr-un tub foarte subtire, ce va duce la o scadere puternica a presiunii. Cum stim de la fizica din generala, PV=nRT si relatia dintre presiune si punctul de fierbere al unui lichid/gaz (apa fierbe la 78 grade pe Everest, la presiune joasa). Freonului ii va scadea puternic si temperatura de fierbere, acesta se va evapora, fenomen care se face cu cedare de energie din partea freonului, si cauzeaza implicit racirea freonului.

   Prin analogie, aerul de afara este mancarea din frigider (ambele incalzesc freonul), iar radiatorul din spatele frigiderului devine caloriferul nostru, care degaja caldura din sistem (racesc freonul)

   Reply

9. Thanks

   Reply

10. In elisodul urmator poate explirati modul in care umiditatea aerului afecteaza eficienta aparatului. Locuiesc intr-o vale unde umiditatea medie este de 70-80%.
    Afecteaza oare pozitiv acest aspect fiind mai dens aerul sau negativ crescand conductivitatea termica a aerului?

    De asemenea pompele de caldura geotermale ( cu tevi prin pamant la 1m adancime) sunt remarcabil mai eficiente decat cele aer-apa?

    Reply

11. Foarte frumos explicat. Desi m-a framantat mult subiectul in trecut, din explicatia frumoasa a domnului profesor avem ce invata.
    Ca sa venim cu o alta explicatie, putem face referire la Legea generala a gazelor care poate explica foarte clar fenomenul, de fapt caldura primita din exterior este egala cu caldura cedata in interiorul casei, doar parametrii P1V1/T1 se modifica in parametrii P2V2/T2, evident aici facand abstractie de pierderea de energie mecanica a compresorului transformata si ea intr-o mica parte de energie termica, dar infima in comparatie cu energie termica culeasa din exterior.
    Din punct de vedere al eficientizarii folosirii energiei, la nivel european, chiar este o mare problema, pentru ca tehnologii de tipul pompelor de caldura, pot functiona mai eficient in tarile cu clima mai calda, asta in comparatie cu regiunile reci ale Europei.

    Reply

12. Canal de banalitati, daca asta este cel mai cunoscut fizician roman… Avem o problema reala.

    * Titlu in engleza si continut in romana, te adresezi romanilor care stiu engleza sau cunoscatorilor de engleza care stiu si romana ? :))

    Reply

13. Toata treaba asta cu energie "verde" , ieftină blabla se va dovedi in viitor o mare escrocherie….

    Reply

14. Dom' profesor, nu ati zis nimic de energie si nici despre eficienta (randament). Daca privim pompa de caldura ca pe un sistem unitar, atunci chiar e magie, dar daca privim in detaliu sistemul termic si sistemul mecanic (electric) atunci putem vedea clar de ce 1kw luat din reteaua electrica se transforma in 5kw "termici". Curentul electric din retea nu e folosit la incalzirea apei ci este pentru a produce lucru mecanic in pompa electrica pentru comprimarea freonului, puetrea absorbita de compresor e mai mica decat puterea absorbita din retea daca am inacalzi apa cu o rezistenta, si de aici magia.Randament. Restul se bazeaza pe mutarea caldurii prin condensare si laminare, procese in care nu intervine direct curentul electric.

    Reply