Tag: colonialism

Această perspectivă, ce reduce istoria umanității la istoria triumfală a Europei Occidentale, a fost contracarată de mișcări și studii care, pe de o parte, arată consistența colonialismului modern de-a lungul timpului, începând din 1492, iar pe de altă parte, aduc în primplan istoriile mult mai puțin cunoscute ale părților colonizate, sau a rezistențelor opuse colonialismului: istorii ale tigrului mai degrabă decât ale vânătorului. Din aceste perspective, colonialismul nu este doar o bază pe care s-a clădit lumea modernă, ci o mișcare permanentă a modernității, care a creat structuri de durată lungă, ușor de recunoscut în fenomene contemporane precum diviziunea internațională, extractivismul, rasismul sistemic, abuzuri ale puterii care limitează și ciuntesc moștenirea de cunoașteri a umanității.
În perioada mai recentă, termenul a fost invocat de voci euro-sceptice, fiind folosit pentru a revendica forme de etno-naționalism și a pretinde inocența țărilor din Europa de Est. De fapt, revirimentul survenise în alt context, fiind provocat de o multitudine de mișcări populare și teoreticieni din Sudul Global (și nu numai) ce susțin necesitatea unei schimbări de profunzime a ordinii internaționale, ce aduce în același timp un reviriment epistemic, al modului de a face științe, științe sociale, filosofie și cercetare artistică, o schimbare chiar a modului de a guverna, învățând din cunoașterile marginalizate. Rămân multe de discutat despre modurile în care România și Europa de Est se leagă de colonialism și de diferite imperii, începând chiar din 1492 și trecând prin câteva perioade de transformări fundamentale, până la actuala tranziție post-socialistă; despre cum se leagă colonialismul de capitalism; despre formele sale contemporane și cum arată mișcările de rezistență, liberare și emancipare.

Ovidiu Ţichindeleanu este editor al revistei IDEA artă + societate (www.ideamagazine.ro) şi coordonator de colecţii la editura IDEA (www.ideaeditura.ro), precum Pluritopic, prima colecţie dedicată exclusiv gândirii teoreticienilor nonoccidentali. Doctor în filosofie, Binghamton University, State University of New York (2009).
Scrie despre teorie critică socială, gândire decolonială, filosofie interculturală, teorii istorice ale simţurilor şi percepţiei, istoria filosofiei, Europa de Est şi istoria culturală a postcomunismului. Predă din 2012 la Şcoala Decolonială din Middelburg, Olanda; co-iniţiator al Şcolii internaţionale de la Telciu.
Co-curator cu Raluca Voinea al expoziţiei internaţionale After the Canal There Was Only ‘Our’ World (Ljubljana, Slovenia, 2019), despre deschiderea Canalului Suez în 1869 şi consecinţele sale asupra periferiilor Europei. Autor al Contracultură. Rudimente de filosofie critică (IDEA, 2016); Revoluţia Română televizată (2009). Publicaţii recente: “Der letzte große Komet. Überlegungen zu unserer aufgeklärten Daseinsgleichgültigkeit”, Springerin, Viena, #2/2020; “On the Tension Between Universalism and the Sense of the World”, in Jan Sowa (ed.), The Missing Denominator. Universalism and Progressive Cultural Politics (Varşovia, 2020). Film: Mona Vătămanu, Florin Tudor, Omnia Communia Deserta (2020). În pregătire, cărţi despre istoria culturală a tranziţiei; despre situarea Europei de Est în durata lungă a modernităţii; şi o revizitare a experienţei socialiste.