Ştiai că cele mai “fantomatice” particule elementare sunt neutrinii? Asta deoarece interacționează foarte slab cu materia. Neutrinii pot trece prin întregi planete fără să fie absorbiţi sau deviaţi.
Neutrinii (numite şi particule neutrino) sunt produşi în diverse reacții nucleare, inclusiv cele din Soare, sau din reactoare nucleare și prin interacțiuni ale razelor cosmice în atmosfera Pământului. Neutrinii sunt, de asemenea, produşi în număr mare în timpul exploziilor de supernove.
Particulele neutrino sunt “rude” cu electronii, atâta doar că au masa de repaus aproape nulă. De fapt, la începutul universului ele erau acelaşi tip de particulă. La câteva fracţiuni de secundă după Big Bang, a avut loc o rupere de simetrie a forţelor din natură şi cele două particule s-au separat. Neutrinii au rămas fideli forţelor de interacţiune nucleară slabă.
Neutrinii vin în trei “arome”, ca şi electronii: neutrinul electronic, neutrinul muonic și neutrinul tau. Interesant este că neutrinul poate să oscileze între aceste arome pe măsură ce călătoreşte prin spațiu.
Acest fenomen a fost observat pentru prima dată în experimente care studiau neutrinii produşi de Soare și ulterior confirmat în experimente cu particule neutrino provenite din interacțiuni cu raze cosmice.
Particulele neutrino călătoresc cu viteze apropiate de cea a luminii. Această viteză mare le permite să ajungă pe Pământ din surse astrofizice îndepărtate relativ rapid, oferind informații valoroase despre evenimente cosmice.
Ştiai că un glonţ se învârte în jurul axei proprii în timpul mişcării? Asta pentru ca să îşi păstreze direcţia către ţintă. El se poate învârti atât într-un sens cât şi în celălalt.
La fel şi particulele elementare au o proprietate similară, numită spin. Neutrinii sunt speciali: în sens clasic, ei s-ar învârti doar într-un sens faţă de direcţia de mişcare, nu în celălalt!
Natura are preferinţe! De ce nu în celălalt sens? Nu ştim!
https://surfshark.com/presura. De sărbători obține 4 luni adiționale pentru abonamentul Surfshark, la un preț de neegalat! 00:00:00 – Ştefan Micle 00:01:36 – Emanoil Bacaloglu 00:03:58 – Dimitrie Negreanu 00:06:14 – Constantin Miculescu 00:07:35 – Dimitrie Bungețianu 00:08:41 – Dragomir Hurmuzescu
#stiinta #fizica #science #tehnologie #technology #cristianpresura #adam algoritm: “Ștefan Micle Ștefan Micle, un ardelean sărac din Feleac, a participat la Revoluția din 1848 alături de Avram Iancu. Absolvent al Politehnicii din Viena, a devenit profesor și rector la Universitatea din Iași, unde a susținut primele lecții publice despre electricitate și optică. S-a căsătorit cu Veronica Micle într-un aranjament, ignorând zvonurile despre legătura ei cu Mihai Eminescu.
Emanoil Bacaloglu Emanoil Bacaloglu, provenit dintr-o familie de origine greco-turcă, a studiat fizica la Leipzig și Paris, sub îndrumarea unor savanți renumiți. Întors în țară, a devenit profesor la Universitatea din București, publicând primul manual de fizică în Țara Românească. A fost pionier în cercetarea fenomenelor capilare și a insistat pe aplicabilitatea practică a științei, utilizând concepte noi precum electromotoarele.
Dimitrie Negreanu Dimitrie Negreanu, primul român cu doctorat în fizică, obținut în 1889 la Sorbona, a studiat sub îndrumarea lui Gabriel Lippmann. Cercetările sale s-au axat pe conductivitatea electrică și constantele dielectrice ale lichidelor. A fost profesor la Universitatea din București, autor de manuale școlare și cursuri universitare.
Constantin Miculescu Constantin Miculescu, susținut de profesorul Bacaloglu, a studiat la Sorbona, obținând doctoratul în 1891 pentru cercetări despre echivalentul mecanic al caloriei. Aparatul său inovator pentru măsurarea temperaturii a îmbunătățit metodele lui Joule. Revenit în România, a predat la Universitatea din București, dedicându-se cercetărilor în optică.
Dimitrie Bungețianu Primul doctor în fizică din România, Dimitrie Bungețianu, a obținut titlul în 1912 cu o teză despre viteza sunetului și rezonanța acustică a lichidelor. Este considerat părintele acusticii românești datorită experimentelor sale și formulelor empirice dezvoltate.
Dragomir Hurmuzescu Dragomir Hurmuzescu, un mare fizician experimentalist, a studiat la Paris, demonstrând pentru prima dată că radiațiile X ionizează aerul. Întors în țară, a înființat Institutul Electrotehnic și primul post de radiodifuziune din România. Contribuțiile sale la electrotehnică și comunicații au avut aplicații practice remarcabile.
Concluzie Fizicienii români din secolul XIX și începutul secolului XX au avut contribuții semnificative în educație, cercetare și aplicarea științei, punând bazele fizicii moderne în România.”
