#stiinta #fizica #science #tehnologie #technology #cristianpresura algoritm:” Jules Verne scria în „Insula Misterioasă” despre un viitor în care apa va deveni combustibil, folosind hidrogenul și oxigenul pentru a furniza energie inepuizabilă. Însă, în prezent, visul său nu s-a realizat, iar mașinile pe hidrogen sunt rare. Este hidrogenul încă relevant? În acest context, vom explora ce este hidrogenul și de ce nu s-a impus în transporturi, analizând, totodată, și alte sectoare economice, precum și utilizarea acestuia în România.
Hidrogenul, cel mai abundent combustibil din univers, alimentează stelele și ar putea, în viitor, să fie folosit pe Pământ prin fuziune. Deși captarea izotopilor de hidrogen și fuziunea lor sunt încă departe de aplicare la scară industrială, hidrogenul lichid este deja folosit în propulsia rachetelor. Cu toate acestea, energia necesară pentru a extrage hidrogenul din apă depășește energia produsă prin utilizarea lui, ceea ce face procesul ineficient.
Există diferite „culori” ale hidrogenului: hidrogenul gri, produs prin descompunerea metanului cu emisii de CO₂, contribuie la încălzirea globală. Hidrogenul albastru captează parțial emisiile de dioxid de carbon, iar hidrogenul verde, produs prin electroliza apei folosind surse regenerabile, este cel mai ecologic, dar și cel mai costisitor.
Uniunea Europeană a stabilit obiectivul neutralității climatice până în 2050, iar hidrogenul verde ar trebui să înlocuiască 20% din combustibilii fosili actuali. În industrie, hidrogenul este esențial pentru producerea de oțel, îngrășăminte și metanol. Cu toate acestea, producția globală de hidrogen verde este încă foarte mică și trebuie să crească exponențial.
Electrolizoarele, dispozitivele necesare pentru producerea hidrogenului verde, sunt scumpe și ineficiente. Deși subvenționate masiv, ele încă au un randament de doar 40-70%. Costul hidrogenului verde este mult mai mare decât cel al hidrogenului gri, ceea ce ridică întrebări despre fezabilitatea economică a tranziției.
În concluzie, hidrogenul este un purtător de energie promițător, dar mai avem un drum lung până să devină o soluție viabilă pentru combaterea schimbărilor climatice.”
#stiinta #fizica #science #tehnologie #technology #cristianpresura #ad algoritm:”Stelele sunt sfere uriașe de gaz de hidrogen în care are loc fuziunea nucleară. În nucleul lor, patru atomi de hidrogen fuzionează într-unul de heliu, generând lumină. Lumina generată nu ajunge instantaneu la suprafață, călătoria prin Soare durând zeci de mii de ani. Astronomii au clasificat stelele în șapte tipuri principale, în funcție de temperatura lor la suprafață: O, B, A, F, G, K și M, de la cea mai fierbinte la cea mai rece. Temperatura determină culoarea stelelor: stelele roșii sunt mai reci, iar cele albastre sunt mai fierbinți.
Stelele mai mari au o gravitație mai puternică, care intensifică fuziunea hidrogenului, făcându-le mai strălucitoare și fierbinți, dar cu o durată de viață mai scurtă. Stelele din începutul universului, când densitatea hidrogenului era mare, au trăit mai puțin timp.
Piticele maro sunt obiecte stelare prea mici pentru a susține fuziunea continuă a hidrogenului. Cu mase între 13 și 80 de ori masa lui Jupiter, dar sub 8% din masa Soarelui, ele nu generează căldură sau lumină semnificativă și emit în principal în spectrul infraroșu. Au devenit un domeniu activ de cercetare în astrofizică, ajutând la înțelegerea exoplanetelor.
Piticele roșii, cele mai comune stele din galaxie, sunt mici și reci, cu temperaturi între 2.500 și 3.500 de grade Celsius. Acestea pot trăi trilioane de ani datorită consumului lent de combustibil nuclear. Ele sunt gazde potențiale pentru exoplanete locuibile, cum ar fi cele din sistemul TRAPPIST-1.
Soarele nostru este o pitică galbenă, mai mare și mai fierbinte decât piticele roșii. Cu temperaturi de 5.000-6.000 de grade Celsius, aceste stele trăiesc între 8 și 10 miliarde de ani, terminându-și viața ca gigante roșii și apoi pitice albe.
Gigantele roșii și albastre reprezintă etape diferite ale evoluției stelare. Gigantele roșii sunt stele aflate la sfârșitul vieții lor, în timp ce gigantele albastre sunt masive încă de la început și ard combustibilul rapid, culminând în supernove. Supergigantele, cum ar fi UY Scuti, sunt printre cele mai masive și luminoase stele, jucând un rol semnificativ în îmbogățirea galaxiilor cu elemente grele.
Aceste stele contribuie la diversitatea chimică din cosmos, fiind esențiale pentru formarea noilor stele și planete, și implicit pentru posibilitatea apariției vieții.”
Asigură-ți confidețialitatea cu Surfshark! Introdu codul “presura” pentru 4 luni extra gratuite, de la Surfshark:👇 https://surfshark.deals/presura 00:01:08 – Pitice albe 00:03:06 – Stele neutronice 00:04:34 – Pulsari 00:05:58 – Momentul sponzorului 00:06:56 – Gauri negre 00:10:22 – Stele cuarc 🔸 SUSȚINE ȘI TU DIRECT ACTIVITATEA MEA ►https://patreon.com/cristianpresura 🔸 DEVINO YOUTUBE MEMBRU ►https://bit.ly/35Q8vXC 🔸 PAYPAL ► paypal.me/cristianpresura 🔸 DONORBOX ► https://donorbox.org/cristianpresura
#stiinta #fizica #science #tehnologie #technology #cristianpresura #adam algoritm:”Imediat după Big Bang, universul observabil era foarte dens. Hidrogenul format la câteva sute de mii de ani după acest eveniment a devenit combustibilul primelor stele, care au ars rapid și fierbinte. În miezul acestor stele s-au format atomi din ce în ce mai grei, proces care a continuat până la explozia acestora ca supernove. Aceste supernove au dus la formarea de noi generații de stele, inclusiv Soarele nostru.
Stelele s-au diferențiat în funcție de cantitatea de hidrogen disponibilă: stelele cu mai puțin hidrogen au devenit pitice roșii, care ard mocnit mii de miliarde de ani, iar cele cu mai mult hidrogen au devenit pitice galbene, ca Soarele. Când stelele masive și-au epuizat combustibilul, au explodat din nou ca supernove, lăsând în urmă nuclee dense, precum piticele albe, stelele neutronice și găurile negre stelare.
Piticele albe sunt rămășițele gigantelor roșii, extrem de dense, având o dimensiune comparabilă cu cea a Pământului, dar o masă similară cu a Soarelui. Aceste stele se răcesc treptat pe parcursul miliardelor de ani, devenind eventual pitice negre. Stelele neutronice, formate din neutroni compacți, sunt remarcabile prin densitatea lor extremă, fiecare linguriță de materie cântărind câteva miliarde de tone.
Pulsarii, o categorie specială de stele neutronice, se rotesc rapid și emit radiație electromagnetică, servind ca unelte precise pentru cercetarea fizicii universului. Găurile negre, rezultate din prăbușirea stelelor masive, au o gravitație atât de puternică încât nici lumina nu poate scăpa din ele. Limita de la care orice obiect este înghițit definitiv de o gaură neagră se numește orizontul evenimentelor. La început, existența găurilor negre a fost dedusă prin observarea efectelor lor asupra luminii și obiectelor din jur. De exemplu, când stelele din vecinătatea unei găuri negre sunt distruse de gravitația sa, praful stelar rămas formează un disc de acreție care poate fi observat.
În plus, există și stelele quarc, ipotetice, mai dense decât stelele neutronice. Dacă ar fi descoperite, acestea ar putea oferi noi perspective asupra interacțiunilor dintre particulele elementare.
Aceste diferite tipuri de stele oferă perspective fascinante asupra evoluției stelare și galactice, fiind esențiale pentru înțelegerea universului nostru.”
algoritm:”Oamenii vor să reproducă procesul de fuziune pe Pământ, într-o formă controlată. Ca intr-o formă necontrolată, în bombele cu hidrogen, a fost realizat. Pentru asta, trebuie să recreăm condițiile din centrul Soarelui. Uite rețeta, în caz că vreți să încercați fuziunea in bucătărie: A) Puneți într-o oală un gaz de hidrogen, acoperiți cu capacul să nu scape. B) Încălziți la vreo câteva milioane de grade, până când atomii se sparg, iar electronii se separă de protoni, totul ajungând un fel de ciorbă care, în termeni tehnici, se numeşte plasmă. C) Apoi apăsați pe capac în aşa fel încât să comprimați gazul de hidrogen la presiuni de milioane de ori mai mari decât cele cu care sunteti obisnuiti la ciorba de burta. D) cu puţin noroc, protonii se apropie suficient de mult încât să inițieze procesul de fuziune. E) Puneți-vă masca de sudor, să nu vă orbească lumina ce iese de acolo! Si controlati procesul, sa nu sara capacul de pe oala!”
Introdu codul “Presura” pentru a abține o ofertă exclusivă de Black Friday de la Surfshark:👇 https://surfshark.deals/presura 00:02:03 – Nașterea stelelor 00:05:02 – Temperatura stelelor 00:07:06 – Pitice roșii
