Despre Teodor Baconschi:
Masterat și doctorat în Antropologie religioasă și istorie comparată a religiilor la Universitatea din Paris-Sorbonne (Paris IV, 1995, magna cum laude). Studii post-doctorale la New Europe College (București, 1996).
Carieră diplomatică: ambasador al României la Sfântul Scaun, Ordinul Suveran de Malta și Republica San Marino (1997-2000). Director general MAE (2001-2002). Ambasador al României în Republica Portugheză (2002-2004). Secretar de stat pentru Afaceri Globale (MAE 2004-2006). Consilier prezidențial (2006-2007). Ambasador al României în Republica Franceză și Principatul de Monaco (2007-2009). Ministru al Afacerilor Externe (24 decembrie 2009-24 ianuarie 2012). Ambasador în Centrala MAE (2015-)
Autor a peste douăzeci de lucrări în domeniul teologiei, teoriei politice, istoriei artei, eseist, publicist, traducător.
Decorații: Comandor al Ordinului Pius IX (Vatican), Ordinul Sfintei Agatha (San Marino), Comandor Stella della solidarieta italiana, Cavaler al Ordinului de Merit (Portugalia), Comandor al Legiunii de Onoare (Franța), Cavaler al Ordinului Serviciul Credincios (România).
Membru în Asociația Internațională de Studii Patristice (Paris).
Membru în Uniunea Scriitorilor din România
Tag: ideologii
-
#2i 📘 Ce este creștin-democrația? Ep.18 Invitat: Teodor Baconschi
-
Ce este rasismul? Invitat: István Horváth
Urmareste aici toata seria “Dicţionarul de idei şi ideologii” (2i) din care acest video face parte:
https://www.youtube.com/playlist?list=PLcod69NUBSYiMviyDe9t5CYTra8MXVRsF
Dupa prezentare ne auzim pe Discord https://discord.gg/presura sa dezbatem tema!Există o varietate de moduri de a interpreta inegalitatea. Rasismul este o modalitate de a ipostazia diferențele și apoi inegalitățile instituite pe marginea acestor diferențe în termeni congenitali. Apariția rasismului modern se asociază pe de o parte cu ideea de rasă, așa cum a fost promovată la începuturile biologiei ca știință modernă, iar pe de altă parte ca o reacție de contestare (formulată de Gobineau în termeni de filosofie a istoriei) a universalismului iluminist.
Cu toate acestea, se pare că are rădăcini istorice mult mai profunde, legate de tensiunile dintre interesele economice ale colonizatorilor spanioli și cele de evanghelizare, de către papalitate, a populațiilor noilor lumi descoperite, în viziunea universalismului creștin. Cealaltă rădăcină majoră a rasismului este expansiunea nelimitată a capitalismului european la nivel planetar, între secolele XVI și XX, și nevoia asigurării unei forțe de muncă ieftine în toate regiunile lumii în care puterile coloniale erau prezente, pentru a exploata resursele locale.
Cert este că, indiferent de perspectivă (teologică, biologică sau filosofică), rasismul pune sub semnul întrebării unitatea fundamentală a umanității, contestând faptul că vietăți aparent similare ar avea capacități identice (fie că este vorba de suflet sau de capacitatea a înțelege și reacționa ori de a relaționa în același mod cu lumea). Rasismul propune o viziune ierarhică a umanității și dorește (în mod alternativ) să întemeieze transformările politice specifice modernității, centrate în mod dominant pe egalitate, pe această viziune.
O viziune care a avut sorți de izbândă chiar în istoria relativ recentă a lumii considerate civilizate, o parte semnificativă a lumii confruntându-se și acum cu efectele și consecințele unor asemenea politici rasiale. Mișcările politice de emancipare de aceste sechele ale trecutului se desfășoară sub ochii noștri.