Personalizarea carismatică a puterii, anti-elitismul dezlănțuit în toate direcțiile, invocarea permanentă a referendumului, mobilizarea „Adevăratului Popor”, exaltarea virtuților oamenilor simpli, stigmatizarea minorităților, denunțarea comploturilor și conspirațiilor mondiale, demonizarea adeversarilor, apelul la valorile „milenare ale Națiunii” – iată o listă prea scurtă a unor evoluții marcante care au avut loc în ultimii ani atât în Ucraina, cât și în Statele Unite, atât în Brazilia, cât și în Polonia, atât în Franța, cât și în România. Odată cu proliferarea formelor alternative de exprimare colectivă și de comunicare publică, logica populistă își face loc prin flexibilitatea sa ideologică și prin aparenta sa disponibilitate de a recunoaște, aprecia și reprezenta „Poporul” fără să îl critice sau să îl judece.
Urmareste aici toata seria “Dicţionarul de idei şi ideologii” (2i) din care acest video face parte:
https://www.youtube.com/playlist?list=PLcod69NUBSYiMviyDe9t5CYTra8MXVRsF
Dar ce este populismul? Cât de mult a fost abuzată această noțiune și de ce trebuie ea definită cu mai multă precizie? Care este aplicabilitatea și relevanța acesteia astăzi, în contextul în care numeroase personalități și partide considerate populiste se bucură de un succes electoral remarcabil, în numeroase țări din întreaga lume? În fine, poate politica să existe fără dimensiunea sa populistă?
La aceste întrebări, vom încerca să răspundem împreună cu Sergiu Mișcoiu, profesor universitar la Facultatea de Studii Europene (Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca), doctor și abilitat în ştiinţe politice al Universităţii Paris-Est (Franța), doctor în istorie al Universităţii Babeş-Bolyai şi, din 2010, conducător de doctorate la aceste două universități. A fost directorul Departamenului de Relații Internaționale, iar din 2016 este Directorul Centrului de Cooperări Internaționale al Universităţii Babeş-Bolyai. Domeniile sale de interes sunt teoriile constructiviste şi discursive aplicate formării şi funcţionării comunităţilor politice şi, mai ales, emergenţei grupurilor radicale, populiste şi extremiste, precum și tranziția politică și democratizarea în lumea francofonă (în special în Franța și Africa centrală și de Vest). A scris 4 cărți pe tema naționalismului și populismului, este co-autor si co-editor al altor 25 de volume internaţionale, autor al șaizeci de articole științifice publicate la edituri precum Palgrave, Routledge, Springer, Editions du Cerf, Presses Universitaires de France, l’Harmattan, Bruylant, Nomos, Brill, Cambridge Scholars Publishing sau Institutul European din România.
