Video Kidibot

Tag: antisemitism

  • Omul major, ep. 14 – De ce a existat violență antisemită în România?

    Omul major, ep. 14 – De ce a existat violență antisemită în România?

    Invitat: Adrian Cioflâncă

    Asocierea României cu Germania lui Hitler, atât în campania militară din Est, cât și în proiectul genocidar nazist, a fost, fără îndoială, factorul principal al radicalizării politicilor antisemite ale României în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Dar contează unde punem accentul. Până la Raportul final al Comisiei Wiesel, din 2004, în istoriografia română accentul cădea pe rolul Germaniei în Holocaustul din România, față de care responsabilitatea regimului Antonescu era aceea a unui regim colaboraționist, servil și lipsit de alternative.

    După ce concluziile Raportului final au fost asumate de statul român, după ce arhivele s-au deschis și s-a format o istoriografie autohtonă a Holocaustului, au apărut din ce în ce mai multe abordări ale contribuțiilor românești la antisemitismul european și proiectele genocidare aplicate în timpul războiului.

    Acum, într-un moment de resurgență a extremismului, merită să avem o discuție despre stadiul șantierului istoriografic din domeniul cunoașterii antisemitismului și Holocaustului din România, evaluând răspunsurile la întrebări precum acestea: Până unde merge „preistoria” antisemismului în România modernă și cum a influențat cultura politică antisemită ce s-a întâmplat în timpul Holocaustului? Cum se explică faptul că au existat violențe antisemite în timpul mai multor tipuri de regimuri politice, în intervalul 1920-1944? Care a fost legătura dintre masacrele antisemite și operațiunile militare? Cum s-au potențat reciproc autoritățile române și cele germane pe frontul de Est? Cum au reacționat victimele și organizațiile evreiești? Etc.

  • #2i​ 📘 Ce este antisemitismul? Ep. 27 Istoria uitată a evreilor din Maramureș

    #2i​ 📘 Ce este antisemitismul? Ep. 27 Istoria uitată a evreilor din Maramureș

    Invitat: Marius Turda
    In memoriam Mihai Chioveanu (1968-2019)

    Cimitirul Vesel din Săpânța este cunoscut în întreaga lume. Mai puțin cunoscut este cimitirul evreiesc, care străjuiește și acum intrarea în sat pe drumul dinspre Sighet. În 1920 erau 1023 de evrei în Săpânța (Spinka în idiș), acum nu mai este nici unul. Ilustra dinastie hasidică Spinka este originară din Săpânța. După integrarea Maramureșului împreună cu Ardealul de Nord în Ungaria în august 1940, s-a început eliminarea tuturor evreilor din regiune. În perioada interbelică, Maramureșul a fost o regiune foarte diversă din punct de vedere etnic. Multe sate din Maramureș care azi ni se par „curat” românești au avut o populație evreiască semnificativă: în Vișeul de Jos aproape 10% din populație erau evrei, iar în Petrova chiar 12%. În orașe precum Sighet, populația evreiască ajungea la 37%.

    După ocuparea Ungariei de către Germania, la 19 martie 1944, s-au conturat detaliile „soluției finale” a populației evreiești din Maramureș, prezentate la conferința de la Munkács, din 12 aprilie 1944. La 11 mai 1944, Endre László, secretar de stat responsabil cu afacerile evreiești din Ministerul de Interne, a inaugurat oficial Institutul Maghiar de Cercetare a Problemei Evreiești, avându-l pe Bosnyák Zoltán ca director (deși institutul era activ încă din ianuarie 1943). Endre a anunțat că guvernul maghiar a decis „să aducă o soluție finală la problema evreiască în cel mai scurt timp posibil”.

    Ghetoul Sighet a fost înființat numaidecât, la 18 aprilie 1944, iar deportările au început la scurt timp după discursul lui Endre, la 17 mai 1944. Între 16 si 22 mai, în patru transporturi au fost deportați 12.849 de evrei. Alte două ghetouri din Maramureș, cel din Ökörmezö (Boureni), în care se aflau 3052 de evrei, a fost lichidat la 17 mai, iar cel de la Vișeu de Sus, în intervalul 19-25 mai 1944. Un total de 12.079 de persoane au fost deportate de la Vișeu de Jos şi Vișeu de Sus. În două luni de zile, Maramureșul a fost „curățat” aproape complet de evrei. Majoritatea au fost gazați la sosire, unii precum Elie Wiesel si Gisella Perl (ambii din Sighet), Ludovic Bruckstein (din Mukachevo, dar care a copilărit în Sighet) sau unii membrii ai familiei Ovitz (din Rozavlea) au reușit să supraviețuiască. Discuția noastră despre antisemitism aduce în atenție această istorie a Maramureșului, o istorie pe nedrept uitată.

    Marius Turda este Profesor la Oxford Brookes University și Director al Centrului de Studii de Studii Umaniste și Medicale al aceleiași universități. Director fondator al Institutului Cantemir de la Universitatea Oxford (2012-2013). Printre cărțile lui recente se numără Theology and Modernity (2019); Religion, Evolution and Heredity (2018); Historicizing Race (2018, ed. română 2019); The History of Eugenics in East-Central Europe, 1900-1945: Sources and Commentaries (2015; 2017); Latin Eugenics in Comparative Perspective (2014; 2016); Eugenics and Nation in Early 20th Century Hungary (2014; ed. română 2020); Modernism and Eugenics (2010, ed. română 2014).

    Urmareste aici toata seria “Dicţionarul de idei şi ideologii” (2i) din care acest video face parte:
    https://www.youtube.com/playlist?list=PLcod69NUBSYiMviyDe9t5CYTra8MXVRsF