#2iÔÇő ­čôś Ce este colonialismul? Ep.25 Invitat: Ovidiu ╚Üichindeleanu

0
(0)

Urmareste aici toata seria “Dic┼úionarul de idei ┼či ideologii” (2i) din care acest video face parte:
https://www.youtube.com/playlist?list=PLcod69NUBSYiMviyDe9t5CYTra8MXVRsF />
Colonialismul este partea mai obscur─â dar mereu prezent─â a modernit─â╚Ťii, a lumii ├«n care ne afl─âm. Colonialismul r─âm├óne ├«ns─â o umbr─â ├«n acele istorii ale progresului umanit─â╚Ťii care scot ├«n eviden╚Ť─â fenomene ca Rena╚Öterea, ÔÇťEpoca descoperirilorÔÇŁ, Epoca Ra╚Ťiunii, Iluminismul, Revolu╚Ťiile francez─â ╚Öi american─â, Revolu╚Ťia industrial─â, revolu╚Ťia ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi tehnic─â ╚Öamd., p├ón─â la declara╚Ťia drepturilor omului ╚Öi democra╚Ťia liberal─â. Tot acest proces e numit modernizarea na╚Ťiunilor ╚Öi popoarelor, iar acest tablou familiar, colonialismul r─âm├óne fie un accident, fie un element considerat vetust, din epoca monarhiilor ╚Öi imperiilor europene, de care s-a trecut ├«n perioada contemporan─â.

Aceast─â perspectiv─â, ce reduce istoria umanit─â╚Ťii la istoria triumfal─â a Europei Occidentale, a fost contracarat─â de mi╚Öc─âri ╚Öi studii care, pe de o parte, arat─â consisten╚Ťa colonialismului modern de-a lungul timpului, ├«ncep├ónd din 1492, iar pe de alt─â parte, aduc ├«n primplan istoriile mult mai pu╚Ťin cunoscute ale p─âr╚Ťilor colonizate, sau a rezisten╚Ťelor opuse colonialismului: istorii ale tigrului mai degrab─â dec├ót ale v├ón─âtorului. Din aceste perspective, colonialismul nu este doar o baz─â pe care s-a cl─âdit lumea modern─â, ci o mi╚Öcare permanent─â a modernit─â╚Ťii, care a creat structuri de durat─â lung─â, u╚Öor de recunoscut ├«n fenomene contemporane precum diviziunea interna╚Ťional─â, extractivismul, rasismul sistemic, abuzuri ale puterii care limiteaz─â ╚Öi ciuntesc mo╚Ötenirea de cunoa╚Öteri a umanit─â╚Ťii.
├Än perioada mai recent─â, termenul a fost invocat de voci euro-sceptice, fiind folosit pentru a revendica forme de etno-na╚Ťionalism ╚Öi a pretinde inocen╚Ťa ╚Ť─ârilor din Europa de Est. De fapt, revirimentul survenise ├«n alt context, fiind provocat de o multitudine de mi╚Öc─âri populare ╚Öi teoreticieni din Sudul Global (╚Öi nu numai) ce sus╚Ťin necesitatea unei schimb─âri de profunzime a ordinii interna╚Ťionale, ce aduce ├«n acela╚Öi timp un reviriment epistemic, al modului de a face ╚Ötiin╚Ťe, ╚Ötiin╚Ťe sociale, filosofie ╚Öi cercetare artistic─â, o schimbare chiar a modului de a guverna, ├«nv─â╚Ť├ónd din cunoa╚Öterile marginalizate. R─âm├ón multe de discutat despre modurile ├«n care Rom├ónia ╚Öi Europa de Est se leag─â de colonialism ╚Öi de diferite imperii, ├«ncep├ónd chiar din 1492 ╚Öi trec├ónd prin c├óteva perioade de transform─âri fundamentale, p├ón─â la actuala tranzi╚Ťie post-socialist─â; despre cum se leag─â colonialismul de capitalism; despre formele sale contemporane ╚Öi cum arat─â mi╚Öc─ârile de rezisten╚Ť─â, liberare ╚Öi emancipare.

Ovidiu ┼óichindeleanu este editor al revistei IDEA art─â + societate (www.ideamagazine.ro) ┼či coordonator de colec┼úii la editura IDEA (www.ideaeditura.ro), precum Pluritopic, prima colec┼úie dedicat─â exclusiv g├óndirii teoreticienilor nonoccidentali. Doctor ├«n filosofie, Binghamton University, State University of New York (2009).
Scrie despre teorie critic─â social─â, g├óndire decolonial─â, filosofie intercultural─â, teorii istorice ale sim┼úurilor ┼či percep┼úiei, istoria filosofiei, Europa de Est ┼či istoria cultural─â a postcomunismului. Pred─â din 2012 la ┼×coala Decolonial─â din Middelburg, Olanda; co-ini┼úiator al ┼×colii interna┼úionale de la Telciu.
Co-curator cu Raluca Voinea al expozi┼úiei interna┼úionale After the Canal There Was Only ‘OurÔÇÖ World (Ljubljana, Slovenia, 2019), despre deschiderea Canalului Suez ├«n 1869 ┼či consecin┼úele sale asupra periferiilor Europei. Autor al Contracultur─â. Rudimente de filosofie critic─â (IDEA, 2016); Revolu┼úia Rom├ón─â televizat─â (2009). Publica┼úii recente: ÔÇťDer letzte gro├če Komet. ├ťberlegungen zu unserer aufgekl├Ąrten Daseinsgleichg├╝ltigkeitÔÇŁ, Springerin, Viena, #2/2020; ÔÇťOn the Tension Between Universalism and the Sense of the WorldÔÇŁ, in Jan Sowa (ed.), The Missing Denominator. Universalism and Progressive Cultural Politics (Var┼čovia, 2020). Film: Mona V─ât─âmanu, Florin Tudor, Omnia Communia Deserta (2020). ├Än preg─âtire, c─âr┼úi despre istoria cultural─â a tranzi┼úiei; despre situarea Europei de Est ├«n durata lung─â a modernit─â┼úii; ┼či o revizitare a experien┼úei socialiste.

Similar Posts:

How useful was this post?

Click on a star to rate it!

Average rating 0 / 5. Vote count: 0

No votes so far! Be the first to rate this post.

As you found this post useful...

Follow us on social media!

We are sorry that this post was not useful for you!

Let us improve this post!

Tell us how we can improve this post?

8 Comments

  1. Multumesc! Ma simt mai tanar cu 40 de ani, ca atunci cand profesorul de socialism stiintific dadea de zor in imperialistii si colonialistii occidentali, ignorand toate fenomenele similare din istorie, sau mai grave , caci nu au lasat in urma civilizatie si ordine. Aceiasi profesori (poate ?) canta acum aceeasi melodie, mancand o paine mai alba, din putredul occident.
    Am ramas cu niste nelamuriri: cine a inventat antisclavagismul? SUA, UK sau Turcia, India sau Arabia Saudita? Sufletele moarte de mujici rusi traiau mult mai bine decat unchiul Tom din sudul SUA?
    Oare nu SUA a fortat dupa WW1 cu doctrina autodeterminarii a lui WIlson , imperiul austro-ungarsa elibereze coloniile albe din jur….inclusiv Transilvania, Cehoslovacia,etc ?
    Oare nu SUA a stimulat dupa WW2 Franta si UK sa decolonizeze Africa iar in 1956 sa lase canalul de SUEZ egiptenilor?
    Oare nu SUA au eliberat ,dupa WW3(rece) coloniile sovietice din lagarul socialist ( adica ..si pe noi)?
    Unde au invatat, din ce carti au citit despre libertate, dreptate sociala, etc… liderii miscarilor de eliberare nationala si decolonizare (inclusiv MAO, Ho si Min, Gandhi) .. in Coran, Upanisade, facultatile din Uadagugu , Benghazi sau Bagdad ?

  2. Ba, da-i numele si la mafiotul conspirator hiper vorbitor si manipulator . Al cui e canalul asta , al tau sau al lui, al manipulatorului ala umflat? Ca sa stim sa nu-l mai frecventam.

  3. Cine e manipulatorul ala hipervorbitor si umflat , dece nu-i scri numele si lui, el nu e invitat,? Care-i treba , cine controleaza acest canal tu , sau maniacul ala umflat si manipulator? Ca sa stim sa ne dezabonam.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *