https://shop.ecosolaris.ro/sisteme-fotovoltaice, folosește codul “presura15” și vei avea o reducere de 15% la comenzile online achitate cu cardul. Pentru o ofertă personalizată va rugam sa ne contactați la oferta@ecosolaris.ro
#stiinta #fizica #science #tehnologie #technology #cristianpresura #ad algoritm:”Un panou solar funcționează pe baza semiconductoarelor, mai precis siliciului. Când lumina cade pe acest material, energia fotonilor permite electronilor din banda de valență să treacă în banda de conducție, unde devin mobili și pot contribui la generarea curentului electric. Structura internă a unui panou solar este formată din două straturi dopate diferit: un strat n-dopat (cu surplus de electroni) și un strat p-dopat (cu lipsă de electroni sau “goluri”). La interfața acestor două straturi se formează un câmp electric, care dirijează electronii și golurile în direcții opuse.
Atunci când fotonii sunt absorbiți de stratul de siliciu din apropierea interfeței, electronii eliberați sunt împinși de câmpul electric într-un circuit extern, ceea ce creează curent electric. Prin conectarea a doi electrozi la straturile dopate și expunerea la lumină, electronii și golurile generate se separă, contribuind la formarea fluxului de curent electric. Acest proces permite funcționarea panoului fără componente în mișcare, oferindu-i o durabilitate ridicată.
Pentru o eficiență optimă, partea n-dopată este subțire, permițând pătrunderea luminii, în timp ce partea p-dopată este mai groasă, extinzând zona de interfață unde apare câmpul electric. Electrozii de la suprafață sunt de obicei sub formă de rețea, pentru a lăsa lumina să pătrundă, iar cei de la bază acoperă complet cristalul, redistribuind electronii.
Există panouri monocristaline, cu eficiență de 15-25%, și policristaline, mai puțin eficiente, între 10-15%. Ambele tipuri folosesc principiul semiconductorilor și produc electricitate doar prin expunerea la lumină, fără piese în mișcare.”
Ştiai că primul profesor dedicat exclusiv fizicii în România a fost Manase Eliade?
Domnitorul Alexandru Ipsilanti a reformat Academia Domnească de la Sf. Sava în 1776 şi l-a trimis pe Manase Eliade să studieze științele în Italia și Grecia, acesta revenind cu o mașină pneumatică și una electrostatică, inovații ce au revitalizat studiul fizicii la academie.
Printre profesorii de fizică ai Academiei Domneşti, îi găsim pe grecii Rigas Velestinlis și Nichifor Theotokis, acesta din urmă contribuind cu manualul său “Elemente de fizică”, care includea teorii din Descartes și Newton.
Veniamin din Lesbos, un alt profesor influent, a propus o teorie originală privind mișcarea corpurilor și magnetismul, bazată pe energiile intrinseci ale obiectelor.
Asigură-ți confidențialitatea cu Surfshark astfel vei obține 4 luni gratuite.! Intră pe linkul meu 👇 https://surfshark.com/presura.
00:00:00 – Viteza luminii poate fi depășită! 00:00:55 – Fotografia celei mai timpurii galaxii din Univers!!! 00:01:57 – Panspermia. 00:03:23 – Aurore boreale în România! 00:04:07 – Hyperion unul dintre sateliţii planetei Saturn 00:06:10 – Ultimul Strămoș Comun Universal: LUCA! 00:08:09 – Știai asta?
#stiinta #fizica #science #tehnologie #technology #cristianpresura #ad algoritm:”Viteza luminii poate fi depășită! Deși în vid viteza luminii este constantă, aceasta încetinește în alte medii. În apă, viteza luminii scade de 1,3 ori, iar în materiale special construite poate fi redusă și mai mult. În 1999, oamenii de știință au încetinit lumina până la 60 km/h într-un gaz de sodiu răcit la aproape zero absolut. În 2003, lumina a fost încetinită la 1,5 km/h, iar în 2013, cercetătorii au reușit să o oprească complet pentru 1,5 secunde. În vid, însă, viteza luminii nu poate fi depășită fără a încălca legile fizicii.
Galaxia JADES este una dintre cele mai vechi galaxii observate vreodată, formată la mai puțin de 300 de milioane de ani după Big Bang. Această galaxie are deja de câteva sute de milioane de ori masa Soarelui, iar formarea sa rapidă ridică semne de întrebare cu privire la modelele actuale despre evoluția galaxiilor. Elementele grele găsite în această galaxie, cum ar fi oxigenul și praful, sugerează că mai multe generații de stele au trăit și murit în scurt timp.
Teoria panspermiei explorează ideea că viața ar fi putut începe în spațiu și ar fi ajuns pe Pământ prin meteoriți sau comete. În laborator, oamenii de știință au simulat condiții din spațiu și au demonstrat că precursori ai aminoacizilor pot fi formați în astfel de condiții. Glicina, un aminoacid simplu, a fost detectată în nori interstelari, sugerând că elementele esențiale pentru viață ar putea avea o origine extraterestră.
LUCA (Ultimul Strămoș Comun Universal) este un organism ipotetic care ar fi trăit acum 4,2 miliarde de ani și este considerat strămoșul comun al tuturor formelor de viață de pe Pământ. LUCA ar fi fost un organism simplu, asemănător procariotelor, și ar fi trăit într-un mediu extrem de ostil. Cercetările genetice sugerează că LUCA avea un sistem imunitar primitiv pentru a lupta împotriva virusurilor din acea perioadă.
Aurorele boreale în România au devenit mai frecvente datorită activității solare intense. Soarele se apropie de maximul ciclului său de 11 ani, ceea ce a provocat recent o erupție solară puternică. Culoarea roșie a aurorelor este cauzată de particulele din vântul solar care interacționează cu atomii de oxigen din atmosferă.
Hyperion, unul dintre sateliții planetei Saturn, are o suprafață unică, acoperită cu cratere adânci care îl fac să pară ca un burete uriaș. Această structură ciudată ar putea fi rezultatul unui impact masiv care a distrus un alt satelit, lăsând în urmă o grămadă de moloz cu densitate redusă. Hyperion se rostogolește haotic în jurul lui Saturn, ceea ce face dificilă aterizarea pe el.”
In acest video se gaseste material din raportul OK ”Starea Climei – România 2024”
00:01:58 – încălzirea globală NU e naturală! 00:03:18 – Dioxidul de carbon din atmosferă este cauza! 00:05:12 – Accelerarea încălzirii globale 00:07:16 – Puncte critice
#stiinta #fizica #science #tehnologie #technology #cristianpresura algoritm:”Încălzirea globală este un fenomen esențial de înțeles. Fără atmosferă, temperatura medie a Pământului ar fi de aproximativ -18°C, dar datorită gazelor cu efect de seră, cum ar fi dioxidul de carbon și metanul, radiația infraroșie emisă de suprafață este reținută, menținând planeta mai caldă. Era industrială, începută acum 150 de ani, a dus la creșterea emisiilor de dioxid de carbon din arderea combustibililor fosili, ceea ce a dublat concentrația acestuia în atmosferă. Astfel, planeta primește mai multă energie, ceea ce a dus la o creștere a temperaturii medii cu aproximativ 1,3°C, în special în regiunile polare unde încălzirea este de două ori mai rapidă.
Această încălzire are multiple efecte: valuri de căldură și incendii mai frecvente, secete prelungite, fenomene meteorologice extreme și o intensificare a precipitațiilor. În prezent, peste 80% din energia folosită provine din combustibili fosili, iar dacă emisiile nu sunt reduse, în 300 de ani temperatura ar putea crește cu peste 10°C, atingând niveluri nemaiîntâlnite în ultimii 50 de milioane de ani.
Mai mult, fenomene precum dezghețul permafrostului eliberează metan, amplificând încălzirea. Defrișările și incendiile pădurilor boreale și ale Amazonului reduc capacitatea de absorbție a dioxidului de carbon, în timp ce topirea calotelor glaciare contribuie la creșterea nivelului mărilor. De exemplu, calota Groenlandei și cea din Antarctica de Vest se topesc accelerat, ceea ce ar putea crește nivelul oceanelor cu până la 10 metri pe termen lung. Dacă nu acționăm pentru a reduce emisiile, aceste schimbări vor deveni ireversibile, cu consecințe catastrofale pentru biodiversitate și civilizație.”
00:03:23 – Punctele critice ale climei 00:05:32 – Valuri de căldură în România 00:07:17 – Secetă în România 00:09:39 – Mai multe furtuni severe 00:11:04 – Concluzii?
#stiinta #fizica #science #tehnologie #technology #cristianpresura #adam algoritm:”Încălzirea globală este un fenomen rapid și fără precedent. Azi, Pământul se încălzește de peste zece ori mai repede decât la sfârșitul ultimei perioade glaciare, iar această creștere a temperaturii este responsabilă de fenomenele extreme precum valuri de căldură, secetă și inundații. Pare puțin, dar creșterea temperaturii medii globale cu doar 1°C în era industrială provoacă deja schimbări climatice majore.
Încălzirea globală este un proces înțeles și confirmat de comunitatea științifică internațională prin modele matematice și măsurători directe, cum ar fi termometrele și sateliții, sau indirecte, precum expansiunea apei oceanice. De la începutul erei industriale, temperatura medie globală a crescut cu aproape 1,3°C, consecințele fiind fenomenele extreme manifestate local.
Atmosfera Pământului este un sistem complex. Schimbările mici, precum încălzirea globală, pot duce la evenimente majore, cum ar fi furtuni severe. Fenomenul include puncte critice climatice și sociale, precum topirea gheții arctice vara sau despăduririle din Amazon. De exemplu, Circulația Meridională din Atlantic redistribuie căldura și dioxidul de carbon; încălzirea globală slăbește această circulație, afectând clima din regiunile învecinate, inclusiv România.
În România, verile au devenit mai călduroase, iar frecvența și durata valurilor de căldură au crescut în ultimii 70 de ani. Această țară se confruntă și cu secete mai prelungite, deoarece încălzirea globală reduce diferența de temperatură dintre zona arctică și ecuator. Astfel, valurile de căldură și secetele persistă mai mult, iar efectul este accentuat în orașe, unde betonul și asfaltul rețin căldura. Suprafețele afectate de ariditate au crescut cu 41,5% față de anii 1970.
În plus, furtunile severe, determinate de cantitatea crescută de vapori de apă în atmosferă, vor deveni mai frecvente în următorii 20 de ani, mai ales în nordul și sud-estul României. Dacă emisiile de carbon nu scad, grindina va avea o probabilitate cu 40-80% mai mare în viitor.
Schimbările climatice reprezintă o provocare majoră. În România, este esențial să conștientizăm aceste riscuri și să luăm măsuri preventive, cum ar fi construcția de diguri și extinderea spațiilor verzi în orașe.”
00:01:41 – Mai mulţi vapori de apă în atmosferă 00:02:26 – Curenți de aer de mare altitudine 00:04:12 – Valuri de căldură şi secetă 00:05:19 – Înmulțirea incendiilor de vegetație 00:06:35 – Intensificarea furtunilor tropicale 00:07:11 – Creșterea nivelurilor oceanelor 00:09:30 – Acidificarea oceanelor 00:10:14 – Topirea permafrostului și eliberarea de metan 00:10:43 – Concluzii
9 octombrie: lansare ”Starea Climei – România 2024”
#stiinta #fizica #science #tehnologie #technology #cristianpresura #ad algoritm:”În septembrie, ciclonul Boris a provocat inundații în județul Galați. Acesta este un exemplu al frecvenței crescânde a fenomenelor meteo extreme, cauzate parțial de încălzirea globală. Aceasta a crescut temperatura medie a Pământului cu 1,5°C în era industrială, amplificând fenomene precum inundațiile, furtunile, seceta și incendiile de vegetație.
Mai mulți vapori de apă în atmosferă: Creșterea temperaturii permite atmosferei să rețină cu 7% mai multă umiditate pentru fiecare grad în plus. Acești vapori amplifică efectul de seră și furnizează mai multă umiditate pentru furtuni și precipitații abundente, ducând la inundații.
Curenți de aer de mare altitudine: Încălzirea globală afectează curenții de aer din cauza diferenței de temperatură mai mici între Polul Nord și Ecuator. Astfel, apar blocaje atmosferice care prelungesc fenomenele extreme, cum ar fi valurile de căldură și perioadele de secetă.
Valuri de căldură și secetă: Temperaturile mai ridicate duc la valuri de căldură prelungite și creșterea evaporării apei din sol și plante, agravând seceta.
Înmulțirea incendiilor de vegetație: Temperaturile ridicate usucă vegetația, crescând riscul incendiilor. Seceta și aerul mai cald intensifică acest fenomen.
Furtuni tropicale: Oceanele mai calde stochează mai multă energie termică, alimentând cicloanele tropicale și intensificând furtunile.
Creșterea nivelurilor oceanelor: Încălzirea apei provoacă expansiune termică și topirea gheții terestre, crescând nivelul mării cu aproximativ 3,3 mm/an.
Acidificarea oceanelor: Dioxidul de carbon suplimentar în atmosferă crește concentrația de ioni de hidrogen în oceane, scăzând pH-ul și afectând ecosistemele marine.
Topirea permafrostului: Încălzirea globală topește permafrostul, eliberând metan, un gaz cu efect de seră de 30 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon.
În concluzie, încălzirea globală nu înseamnă doar creșterea temperaturilor, ci și amplificarea fenomenelor extreme.”
#stiinta #fizica #science #tehnologie #technology #cristianpresura algoritm:”În filmul Interstellar, dilatarea timpului lângă o gaură neagră se explică prin teoria relativității generale a lui Einstein. Aflându-se într-un câmp gravitațional extrem de puternic, timpul pe acea planetă trece mult mai lent comparativ cu alte locuri din univers. Aceasta este o consecință a dilatării gravitaționale a timpului, un efect descris de Einstein în 1915.
Teoria relativității generale extinde relativitatea restrânsă, care se aplica doar la sisteme de referință inerțiale. Einstein a observat că gravitația este strâns legată de structura spațiu-timpului și că obiectele aflate în cădere liberă sunt într-un sistem echivalent cu imponderabilitatea. Astfel, teoria gravitației lui Newton este incompletă, deoarece nu ia în considerare că gravitația influențează atât spațiul, cât și timpul.
Un exemplu celebru este experimentul într-un lift imaginar: dacă liftul cade liber, toate obiectele din interior par să fie în imponderabilitate. Această situație este echivalentă cu cea din spațiul cosmic, unde astronauții “plutesc”, deoarece Stația Spațială Internațională se află în cădere liberă pe orbita Pământului.
Egalitatea dintre masa inerțială și cea gravitațională, observată de Newton, este cheia pentru a înțelege mișcarea corpurilor în câmpuri gravitaționale. Aceasta duce la principiul echivalenței, conform căruia în orice câmp gravitațional se poate alege un sistem de referință local în care legile relativității restrânse se aplică. Spațiul-timp este curb în prezența gravitației, iar această curbură este responsabilă pentru forțele gravitaționale pe care le simțim.”
#stiinta #fizica #science #tehnologie #technology #cristianpresura algoritm:”Acum zece ani, pilele de combustie și mașinile pe hidrogen păreau să fie viitorul transportului. Totuși, visul este aproape mort. Toyota rămâne unul dintre puținii producători care mai pariază pe hidrogen, dar mașinile electrice au dominat piața, având o creștere masivă. De ce? Tehnologia hidrogenului implică doi pași suplimentari comparativ cu mașinile electrice: energia electrică este transformată în hidrogen prin electroliză, iar apoi, în mașină, hidrogenul este transformat înapoi în electricitate prin pile de combustie. Acest proces este ineficient, cu un randament de 30-40%, mult mai mic decât randamentul de peste 80% al mașinilor electrice.
Costurile sunt, de asemenea, semnificativ mai mari pentru mașinile pe hidrogen. De exemplu, costul energiei pe kilometru este de 3-4 ori mai mare decât pentru mașinile electrice, în unele estimări chiar de 10 ori mai mare. Infrastructura de alimentare cu hidrogen lipsește aproape complet, iar transportul hidrogenului este complicat și costisitor.
Deși hidrogenul are avantajul unei densități energetice mai mari decât bateriile electrice, și rezervorul se poate încărca mai rapid, aceste avantaje nu compensează pierderile de eficiență și costurile mari. În plus, siguranța buteliilor de hidrogen comprimă este adesea o preocupare, deși cercetătorii susțin că acestea sunt mai sigure decât rezervoarele de benzină.
Totuși, hidrogenul nu este complet inutil în transport. Pentru vehicule de mare tonaj, cum ar fi camioanele, vapoarele și avioanele, unde greutatea bateriilor electrice devine o problemă, hidrogenul ar putea fi o soluție. Se preconizează că în 2050, camioanele pe distanțe lungi ar putea fi alimentate cu hidrogen, deși aceasta depinde de dezvoltarea tehnologică și economică.
În sectorul rezidențial, speranța era că hidrogenul ar putea înlocui gazul natural, dar eficiența sa este mult mai mică comparativ cu pompele de căldură. De asemenea, ar fi nevoie de investiții masive în infrastructura de distribuție, deoarece hidrogenul scapă ușor prin conductele existente.
În România, hidrogenul verde reprezintă o soluție pentru reducerea emisiilor din industrii, însă producția sa este încă foarte mică. Strategia Națională pentru Hidrogen prevede investiții mari până în 2030, dar hidrogenul nu pare să fie soluția miraculoasă pentru transportul rutier.”
#stiinta #fizica #science #tehnologie #technology #cristianpresura algoritm:” Jules Verne scria în „Insula Misterioasă” despre un viitor în care apa va deveni combustibil, folosind hidrogenul și oxigenul pentru a furniza energie inepuizabilă. Însă, în prezent, visul său nu s-a realizat, iar mașinile pe hidrogen sunt rare. Este hidrogenul încă relevant? În acest context, vom explora ce este hidrogenul și de ce nu s-a impus în transporturi, analizând, totodată, și alte sectoare economice, precum și utilizarea acestuia în România.
Hidrogenul, cel mai abundent combustibil din univers, alimentează stelele și ar putea, în viitor, să fie folosit pe Pământ prin fuziune. Deși captarea izotopilor de hidrogen și fuziunea lor sunt încă departe de aplicare la scară industrială, hidrogenul lichid este deja folosit în propulsia rachetelor. Cu toate acestea, energia necesară pentru a extrage hidrogenul din apă depășește energia produsă prin utilizarea lui, ceea ce face procesul ineficient.
Există diferite „culori” ale hidrogenului: hidrogenul gri, produs prin descompunerea metanului cu emisii de CO₂, contribuie la încălzirea globală. Hidrogenul albastru captează parțial emisiile de dioxid de carbon, iar hidrogenul verde, produs prin electroliza apei folosind surse regenerabile, este cel mai ecologic, dar și cel mai costisitor.
Uniunea Europeană a stabilit obiectivul neutralității climatice până în 2050, iar hidrogenul verde ar trebui să înlocuiască 20% din combustibilii fosili actuali. În industrie, hidrogenul este esențial pentru producerea de oțel, îngrășăminte și metanol. Cu toate acestea, producția globală de hidrogen verde este încă foarte mică și trebuie să crească exponențial.
Electrolizoarele, dispozitivele necesare pentru producerea hidrogenului verde, sunt scumpe și ineficiente. Deși subvenționate masiv, ele încă au un randament de doar 40-70%. Costul hidrogenului verde este mult mai mare decât cel al hidrogenului gri, ceea ce ridică întrebări despre fezabilitatea economică a tranziției.
În concluzie, hidrogenul este un purtător de energie promițător, dar mai avem un drum lung până să devină o soluție viabilă pentru combaterea schimbărilor climatice.”
