Video Kidibot

Tag: fascism

  • Omul major, ep. 14 – De ce a existat violență antisemită în România?

    Omul major, ep. 14 – De ce a existat violență antisemită în România?

    Invitat: Adrian Cioflâncă

    Asocierea României cu Germania lui Hitler, atât în campania militară din Est, cât și în proiectul genocidar nazist, a fost, fără îndoială, factorul principal al radicalizării politicilor antisemite ale României în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Dar contează unde punem accentul. Până la Raportul final al Comisiei Wiesel, din 2004, în istoriografia română accentul cădea pe rolul Germaniei în Holocaustul din România, față de care responsabilitatea regimului Antonescu era aceea a unui regim colaboraționist, servil și lipsit de alternative.

    După ce concluziile Raportului final au fost asumate de statul român, după ce arhivele s-au deschis și s-a format o istoriografie autohtonă a Holocaustului, au apărut din ce în ce mai multe abordări ale contribuțiilor românești la antisemitismul european și proiectele genocidare aplicate în timpul războiului.

    Acum, într-un moment de resurgență a extremismului, merită să avem o discuție despre stadiul șantierului istoriografic din domeniul cunoașterii antisemitismului și Holocaustului din România, evaluând răspunsurile la întrebări precum acestea: Până unde merge „preistoria” antisemismului în România modernă și cum a influențat cultura politică antisemită ce s-a întâmplat în timpul Holocaustului? Cum se explică faptul că au existat violențe antisemite în timpul mai multor tipuri de regimuri politice, în intervalul 1920-1944? Care a fost legătura dintre masacrele antisemite și operațiunile militare? Cum s-au potențat reciproc autoritățile române și cele germane pe frontul de Est? Cum au reacționat victimele și organizațiile evreiești? Etc.

  • Omul major, ep. 13 – Ce este fascismul? (cu Marius Turda)

    Omul major, ep. 13 – Ce este fascismul? (cu Marius Turda)

    Miercuri, 12 aprilie 2023, ora 21.00

    S-a scris mult despre factorii istorici care au contribuit la apariția și popularitatea fascismului în România după 1918, cum ar fi naționalismul etnic, înapoierea economică a țării, instituțiile democratice slabe, dogmatism religios ortodox, existența minorităților naționale, antisemitism extins etc. De asemenea, s-a spus, și pe bună dreptate, că au existat „modele” străine, în principal Italia fascistă și Germania nazistă, care au servit drept inspirație legionarilor români. Relația dintre ideologie și religie, în general, și misticismul legionarilor, în particular, combinat cu cultul morților, i-a determinat pe unii istorici să vorbească despre legionarism ca despre o religie politică, o variantă mai radicală a ortodoxiei, chiar de o formă de fascism clerical. Cu siguranță impactul ortodoxiei asupra discursului legionar a fost unul extrem de important, iar cultul Arhanghelului Mihail central atât imagologiei cât și succesului popular al legionarilor români. A fost „Dumnezeu fascist”, așa cum declara entuziast ziaristul de la Porunca Vremii, Ilie Popescu-Prundeni, în 1937? Pentru mulți români răspunsul era unul pozitiv, așa cum mulți au crezut (și continua sa creadă) că „Dumnezeu este român”. Toate aceste interpretări sunt utile pentru că ne ajută să înțelegem un fenomen istoric important și complicat.

    Avem nevoie de un cadru interpretativ care este interdisciplinar și plural, care insistă nu doar pe ce au spus legionarii, dar și pe ce au făcut, nu doar pe fascinația pe care au avut-o fața de martiri și moarte, dar și pe obsesia cu reînnoire, transformare a vieții. „Omul nou” legionar nu aparținea trecutului, nu era „mort”, ci aparținea viitorului, era și trebuia să fie cât de „viu” cu putință. Această formă de mitologie naționalistă a mântuirii era evident mistică; dar ea reprezenta și o formă de determinism biologic, rasial, caracteristic tuturor mișcărilor fasciste din acea perioadă. „Țelul final al națiunii nu este viața, ci Învierea”, potrivit lui Corneliu Z. Codreanu. Era nevoie de „revoluție” națională, care nu era doar ideologică (a minții), cât și una antropologică (a corpului) și ontologică (a ființei).

    Au dispărut oare toate aceste idei odată cu instaurarea comunismului? În ce formă au reapărut ele după 1989? Este mișcarea legionară populară azi în România? Dacă răspunsul este da, de ce?

    Despre invitat:
    Marius Turda este Profesor la Oxford Brookes University și Director al Centrului de Studii de Studii Umaniste și Medicale al aceleiași universități. Director fondator al Institutului Cantemir de la Universitatea Oxford (2012-2013). Printre cărțile lui recente se numără Theology and Modernity (2019); Religion, Evolution and Heredity (2018); Historicizing Race (2018, ed. română 2019); The History of Eugenics in East-Central Europe, 1900-1945: Sources and Commentaries (2015; 2017); Latin Eugenics in Comparative Perspective (2014; 2016); Eugenics and Nation in Early 20th Century Hungary (2014; ed. română 2020); Modernism and Eugenics (2010, ed. română 2014).