Omul major, ep. 13 – Ce este fascismul? (cu Marius Turda)
Miercuri, 12 aprilie 2023, ora 21.00
S-a scris mult despre factorii istorici care au contribuit la apariția și popularitatea fascismului în România după 1918, cum ar fi naționalismul etnic, înapoierea economică a țării, instituțiile democratice slabe, dogmatism religios ortodox, existența minorităților naționale, antisemitism extins etc. De asemenea, s-a spus, și pe bună dreptate, că au existat „modele” străine, în principal Italia fascistă și Germania nazistă, care au servit drept inspirație legionarilor români. Relația dintre ideologie și religie, în general, și misticismul legionarilor, în particular, combinat cu cultul morților, i-a determinat pe unii istorici să vorbească despre legionarism ca despre o religie politică, o variantă mai radicală a ortodoxiei, chiar de o formă de fascism clerical. Cu siguranță impactul ortodoxiei asupra discursului legionar a fost unul extrem de important, iar cultul Arhanghelului Mihail central atât imagologiei cât și succesului popular al legionarilor români. A fost „Dumnezeu fascist”, așa cum declara entuziast ziaristul de la Porunca Vremii, Ilie Popescu-Prundeni, în 1937? Pentru mulți români răspunsul era unul pozitiv, așa cum mulți au crezut (și continua sa creadă) că „Dumnezeu este român”. Toate aceste interpretări sunt utile pentru că ne ajută să înțelegem un fenomen istoric important și complicat.
Avem nevoie de un cadru interpretativ care este interdisciplinar și plural, care insistă nu doar pe ce au spus legionarii, dar și pe ce au făcut, nu doar pe fascinația pe care au avut-o fața de martiri și moarte, dar și pe obsesia cu reînnoire, transformare a vieții. „Omul nou” legionar nu aparținea trecutului, nu era „mort”, ci aparținea viitorului, era și trebuia să fie cât de „viu” cu putință. Această formă de mitologie naționalistă a mântuirii era evident mistică; dar ea reprezenta și o formă de determinism biologic, rasial, caracteristic tuturor mișcărilor fasciste din acea perioadă. „Țelul final al națiunii nu este viața, ci Învierea”, potrivit lui Corneliu Z. Codreanu. Era nevoie de „revoluție” națională, care nu era doar ideologică (a minții), cât și una antropologică (a corpului) și ontologică (a ființei).
Au dispărut oare toate aceste idei odată cu instaurarea comunismului? În ce formă au reapărut ele după 1989? Este mișcarea legionară populară azi în România? Dacă răspunsul este da, de ce?
Despre invitat:
Marius Turda este Profesor la Oxford Brookes University și Director al Centrului de Studii de Studii Umaniste și Medicale al aceleiași universități. Director fondator al Institutului Cantemir de la Universitatea Oxford (2012-2013). Printre cărțile lui recente se numără Theology and Modernity (2019); Religion, Evolution and Heredity (2018); Historicizing Race (2018, ed. română 2019); The History of Eugenics in East-Central Europe, 1900-1945: Sources and Commentaries (2015; 2017); Latin Eugenics in Comparative Perspective (2014; 2016); Eugenics and Nation in Early 20th Century Hungary (2014; ed. română 2020); Modernism and Eugenics (2010, ed. română 2014).
Similar Posts:
-
#2i 📘 Ce este eugenismul? Ep.21 Invitat: Marius Turda -
#2i 📘 Ce este naționalismul? Ep.22 Invitat: Marius Turda -
Omul Major, ep. 12 – De ce e nevoie de Filosofie în școli? (Cu Laura Borbe și Adrian Costache) -
Omul major, ep. 16 – “Ce nu vrea guvernul să știi!” Fapte, mituri și înțelesuri ale conspirațiilor.
Felicitări pentru explicații
Fascismul “împotriva adversarilor” (?) aici trebuie foarte bine nuanțat și subliniat : pentru că în numele unei “lupte cu … “ intens propovăduită , propagată și disipate în cele mai inculte și crâncen fără scrupul medii sociale ; în parallel chat instaurarea unor regimuri totalitare au fost uciși oameni în majoritate dintre cei care nu aveau nici o tangență cu aversiunea , ci doar aveau prin întâmplare o altă tradiție , origine sau mai cunoșteau și o altă limbă ori locuri în care descurcându-se mai ușor (alții rămânând în umbra “tradițională” încorsetantă) stârneau chiar și celor culți invidia ; mai ales că cei luați în vizor aveau și-o altă credință , afurisită de credința majoritară , desigur mai ales prin reprezentanții oficiali (ai majoritarilor) care în obștea de jos dădeau tonul . Pentru că în fața relelor cei puțini nu au cum face față decât strângând rândurile și comunicarea între ei (o puteau face mai ușor în cadrul credinței și propriilor tradiții sau comunități , devenind astfel și mai “suspecți” și țintă a manipulărilor politice și religioase a “capilor” – “capi” cu sau fără cap/minte/competență/prevederi/adaptabilitate/scrupul/milă sau inițiativă înnoitoare în firescul hazardului) . Politic nu trebuie să se mai răspundă cu încorsetări la încorsetări , izolare sau autoizolarea “tradițională” , fără a frapa , ci cu adaptări și deschidere culturală atent și ferm promovată la nivel de voință de stat de legiferare demnă de timpul nostru !
Nu pretinsa credință în Dumnezeu (paradoxal dar …) trebuie să ne departe de Dumnezeu !
Multumim
Iau acasa "luptator civic"! 😎
Ca de obicei foarte interesant.
Multumesc! 🙏
.
Are legatura cu tot. Va rog nu va opriti !!!
Aş nota un lucru marginal azi dar în epoca interesată mult mai central: fascismul s-a născut ca luptă armată contrarevoluționară. Asta nu doar în Germania, unde ofițerii intrați apoi în Freikorps au născocit mitul comuniştilor care au sabotat armata din spatele frontului, dar şi în Franța, Italia şi evident România: primul pas al constituirii mişcărilor nazi-fasciste a fost sabotarea grevelor muncitoreşti şi asasinatele politice ale sindicaliştilor şi ale socialiştilor. Fascismul s-a născut la luptă de clasă a burgheziei liberale împotriva clasei muncitoare. După primul război mondial toată Europa (şi SUA) era cuprinsă de greve în fabrici şi lupte pentru drepturi sociale, actul fondator al nazi-fascismului a fost înrolarea soldaților rămaşi fără slujbă pentru zdrobirea revoltelor şi în cazul Ungariei şi Germaniei a revoluțiilor de tip sovietic (Rosa Luxemburg, Belá Kun) ce riscau să cuprindă întreaga Europă. Istoricul Ernst Kantorowicz a trăit toate aceste etape până la intrarea în NSDAP iar în Italia Mussolini a avut practic acelaşi rol doar că a şi reuşit să ajungă la vârful găştilor de soldați-gărzi private ce terorizau Italia. Studenții au avut de altfel un rol important, întâi ca agenți ai poliției în sabotarea grevelor, apoi direct implicați cu bande armate. Diferența la nivel european era în fibra antropologică şi direcția strategică a diferitelor țări, legionarii erau fanatici religioşi, naziştii obsedați de rasă, în franța (ca şi în Spania) fascismul se aliase cu monarhicii etc, dar 3 elemente identificau fasciştii de pretutindeni: antisemitism, anticomunism, conservatorism social.
Ați fi mai agreat dacă v-ati limita la video-uri despre fizica sau astrofizica plus curiozități. Video-uri de 10-15 min postate la 2 zile ar fi mult mai interesante.
Cred ca trebuie subliniat mai clar PERICOLUL și optiunile de protectie împotriva. Ca e inca seducator si f prezent la nivel politic si media e deja clar.
Iarăși, cred ca e important de inteles mai bine relația cu (neo)liberalismul si colonialismul. Nationalismul de sec 19 cat si totalitarismele de sec XX au si o componenta de emancipare decoloniala.
Fiecare e liber sa aiba pareri,ce e trist ca avem pareri cand nu cunoastem subiectul.
Personal apreciez orice subiect,din singurul considerent ca Adevarul e Relativ,depinde de ochii observatorului,deci in concluzie scutiti moderatorii emisiunilor de parerile voastre ca n-ar trebui sa abordeze anumite subiecte.