#stiinta #fizica #science #tehnologie #technology #cristianpresura algoritm:”Acum zece ani, pilele de combustie și mașinile pe hidrogen păreau să fie viitorul transportului. Totuși, visul este aproape mort. Toyota rămâne unul dintre puținii producători care mai pariază pe hidrogen, dar mașinile electrice au dominat piața, având o creștere masivă. De ce? Tehnologia hidrogenului implică doi pași suplimentari comparativ cu mașinile electrice: energia electrică este transformată în hidrogen prin electroliză, iar apoi, în mașină, hidrogenul este transformat înapoi în electricitate prin pile de combustie. Acest proces este ineficient, cu un randament de 30-40%, mult mai mic decât randamentul de peste 80% al mașinilor electrice.
Costurile sunt, de asemenea, semnificativ mai mari pentru mașinile pe hidrogen. De exemplu, costul energiei pe kilometru este de 3-4 ori mai mare decât pentru mașinile electrice, în unele estimări chiar de 10 ori mai mare. Infrastructura de alimentare cu hidrogen lipsește aproape complet, iar transportul hidrogenului este complicat și costisitor.
Deși hidrogenul are avantajul unei densități energetice mai mari decât bateriile electrice, și rezervorul se poate încărca mai rapid, aceste avantaje nu compensează pierderile de eficiență și costurile mari. În plus, siguranța buteliilor de hidrogen comprimă este adesea o preocupare, deși cercetătorii susțin că acestea sunt mai sigure decât rezervoarele de benzină.
Totuși, hidrogenul nu este complet inutil în transport. Pentru vehicule de mare tonaj, cum ar fi camioanele, vapoarele și avioanele, unde greutatea bateriilor electrice devine o problemă, hidrogenul ar putea fi o soluție. Se preconizează că în 2050, camioanele pe distanțe lungi ar putea fi alimentate cu hidrogen, deși aceasta depinde de dezvoltarea tehnologică și economică.
În sectorul rezidențial, speranța era că hidrogenul ar putea înlocui gazul natural, dar eficiența sa este mult mai mică comparativ cu pompele de căldură. De asemenea, ar fi nevoie de investiții masive în infrastructura de distribuție, deoarece hidrogenul scapă ușor prin conductele existente.
În România, hidrogenul verde reprezintă o soluție pentru reducerea emisiilor din industrii, însă producția sa este încă foarte mică. Strategia Națională pentru Hidrogen prevede investiții mari până în 2030, dar hidrogenul nu pare să fie soluția miraculoasă pentru transportul rutier.”
https://shop.ecosolaris.ro/sisteme-fotovoltaice, folosește codul “presura15” și vei avea o reducere de 15% la comenzile online achitate cu cardul. Pentru o ofertă personalizată va rugam sa ne contactați la oferta@ecosolaris.ro
În trecut, eram sceptic în privința mașinilor electrice din cauza greutății și costului ridicat al bateriilor, precum și a performanței slabe la temperaturi scăzute. Deși vânzările au crescut semnificativ în ultimii ani, recentele încetiniri din piață subliniază necesitatea îmbunătățirii tehnologiei bateriilor.
Bateriile Li-ion, cele mai utilizate în prezent, au o densitate de energie practică de 200-300 Wh/kg, mult sub valoarea teoretică de 1000 Wh/kg. Diferența se datorează factorilor precum componentele suplimentare necesare și eficiența limitată a proceselor interne. Astfel, pentru a parcurge 500 km fără încărcare, o mașină ar avea nevoie de o baterie de aproximativ 400 kg, ceea ce este impracticabil.
Optimismul meu provine din potențialul de îmbunătățire al acestor baterii. Putem crește densitatea de energie pe kilogram prin identificarea unor materiale mai ușoare pentru structura cristalelor și putem îmbunătăți densitatea volumetrică prin dezvoltarea unor structuri mai compacte. De asemenea, costurile pot fi reduse prin optimizarea proceselor de fabricație sau prin descoperirea unor alternative mai ieftine și la fel de eficiente.
Cercetarea în domeniul bateriilor electrice este în plină expansiune, iar noi descoperiri promit să rezolve multe dintre problemele actuale, făcând posibilă atingerea unor autonomii de peste 1000 km. Sunt convins că, în ciuda obstacolelor prezente, viitorul aparține mașinilor electrice.”
În ultima vreme am auzit tot mai des despre tornade în Câmpia Română și mulți dintre noi s-au întrebat dacă sunt, și ele, un efect negativ al civilizației, încă o dovadă a impactului negativ pe care îl avem asupra mediului. Bogdan Antonescu, specialist în științe atmosferice și meteorologice, vine în Deschis la Cercetare pentru a ne povesti ce a aflat din cercetările sale, atât despre istoria tornadelor în zona noastră, cât și despre alte fenomene meteorologice extreme care ne-ar putea afecta în viitorul nu prea îndepărtat. Urmărește LIVE discuția moderată împreună cu Ada Roseti miercuri de la ora 21.00, aici https://www.youtube.com/watch?v=eQi8Wf74IWU. Dacă ai curiozități legate de acest subiect, pune o întrebare aici și, dacă întrebarea va primi răspuns în cadrul emisiunii, poți câștiga o carte de la Editura Humanitas.
Avem păreri despre ceea ce se întâmplă în politică și despre felul în care ea ne afectează viața. Cei mai mulți suntem nemulțumiți și credem că e posibilă o politică mai dreaptă, făcută de oameni bine intenționați care ne cunosc interesele. Ideile și interpretările pe care le dăm politicii, precum și proiectele pentru politicile viitorului, respectiv ideologiile pe care le împărtășim, ne fac să ne orientăm spre schimbare politică lentă uneori radicală, sau dimpotrivă, spre conservare politică, eventual spre întoarcerea unui regim în care credem că ne era mai bine. Atunci când credem că ideile noastre sunt singurele bune și că toți ar trebui să se supună politicilor celor care ne reprezintă pe noi, ideologia noastră este una extremistă. Atunci când credem că și alți oameni au dreptatea lor și că trebuie reprezentați politic, ideologia noastră este una pluralistă, democratică. Avem nevoie de busola unei ideologii ca să ne orientăm politic. Periculos este doar atunci când le-o impunem altora cu forța, ca adevăr unic. Azi o avem invitata pe Mihaela Miroiu.
După video, va astept pe https://www.discord.gg/presura . Pe canalul AUDIO de dezbateri, voi raspunde LIVE la intrebarile voastre! Lectia de fizica obisnuita va continua saptamana viitoare.
Fosilele sunt resturi ale unor organisme care au trăit în trecutul geologic. Sunt prezentate două exemple, o fosilă de plantă jurasic timpurie (Weltrichia givulescui) și o fosilă de animal cretacic târziu (Vaccinites sp.). Fosilele au o mare importanță științifică, educațională și estetică (patrimonială).
