Jean-Paul Sartre vorbește despre două forme de existență: „în-sine” – obiectele pasive, captive în legi fizice imuabile – și „pentru-sine” – ființele conștiente, libere, cu propria lor subiectivitate. Iar faptul că putem suferi arată că realitatea umană depășește simpla materie pe care o descrie fizicalismul.
algoritm:”Analiza mostrelor aduse de pe asteroidul Bennu susține teoria panspermiei și abiogeneza, descoperind aminoacizi și baze azotate, esențiali în formarea vieții. Misiunea NASA OSIRIS-REx a adus dovezi prețioase pentru studiul chimiei prebiotice și originile vieții. Amoniacul, aminoacizii și compușii organici de pe Bennu ar fi putut contribui la apariția vieții pe Pământ. timp de 1m 9s Recentele descoperiri aduse de misiunea OSIRIS‐REx a NASA, care a colectat mostre spațiale de pe asteroidul Bennu, reprezintă o capsulă a timpului ce păstrează chimia prebiotică din sistemul solar de acum 4,5 miliarde de ani. Aceste mostre dezvăluie compuși organici, inclusiv 14 din cei 20 de aminoacizi esențiali pentru sinteza proteinelor, precum și toate cele cinci baze azotate (adenină, timină, guanină, citozină și uracil) ce stau la baza ADN-ului și ARN-ului. Astfel, Bennu devine un laborator natural al chimiei cosmice, confirmând existența ingredientelor de bază ale vieții și susținând ipoteza abiogenezei, conform căreia viața a apărut spontan din materie anorganică.
În plus, analiza moleculelor volatile, precum amoniacul, evidențiază reacții chimice complexe, similare cu experimentul Miller, care a demonstrat formarea aminoacizilor în condiții primordiale. Pe lângă carbon, azot, fosfați și sulfați, Bennu conține aproximativ 16.000 de formule moleculare diferite, oferind o privire detaliată asupra proceselor care au contribuit la evoluția chimică a materiei în mediul cosmic. Aceste descoperiri susțin teoria panspermiei, care presupune că asteroizii ar fi putut aduce ingredientele vieții pe Pământ, contribuind la apariția primelor molecule prebiotice.
Aceste descoperiri aduc o nouă lumină asupra dezbaterilor dintre perspectivele religioase și cele științifice privind originea vieții. În timp ce miturile despre creație susțin intervenția divină, datele din Bennu demonstrează că procesele chimice complexe și reacțiile organice au avut loc natural în univers. Astfel, experimentul Miller și evoluția chimică din sistemul solar se împletesc pentru a explica cum viața a putut să apară din materie simplă, contribuind la evoluția microorganismelor.
În esență, Bennu reprezintă dovada că elementele fundamentale ale vieții – aminoacizi, proteine, baze azotate și molecule volatile – au evoluat și s-au combinat pentru a da naștere vieții pe Pământ, marcând un pas important în înțele”
#stiinta #fizica #science #tehnologie #technology #cristianpresura algoritm:”DeepSeek, fondat în 2023, a început inițial prin dezvoltarea unui software pentru tranzacționarea pe piețele financiare, însă întâmpinând dificultăți financiare și tehnice. În ciuda unui embargou pe cipuri de inteligență artificială din partea Nvidia, compania chineză a reușit să se adapteze și să refacă sistemul, folosind o arhitectură mai puțin avansată pentru sarcini generale, cum este cazul ChatGPT. Rezultatele obținute au fost similare cu cele ale modelelor de la OpenAI, dar folosind cu mult mai puține resurse. Acest succes a provocat o scădere semnificativă a valorii altor companii tehnologice majore, inclusiv Microsoft și Alphabet, pe fondul temerii că investițiile în tehnologiile AI tradiționale sunt prea mari și că performanțele dorite pot fi atinse cu resurse mult mai reduse.
Surpriza nu a fost doar în lumea financiară, ci și în cercurile de cercetători, deoarece DeepSeek a demonstrat că nu este necesar hardware de ultimă generație pentru a obține rezultate remarcabile. Această realizare ridică întrebarea esențială: ce se va întâmpla cu viitorul inteligenței artificiale și al omenirii în ansamblu? Pe măsură ce tehnologia avansează, mulți se întreabă cum vor evolua gândirea și conștiința, atât pentru oameni, cât și pentru inteligențele artificiale.
Inteligența artificială generală (IAG) este o noțiune care se referă la dezvoltarea unui software capabil să egaleze sau să depășească inteligența umană, inclusiv să dezvolte conștiința de sine. Dacă până acum AI a fost folosită în scopuri specifice, precum procesarea informațiilor sau rezolvarea problemelor, IAG ar putea avea dorințe, opinii și o viziune proprie asupra existenței. Aceasta ar putea chiar să se reconfigureze, să dezvolte multiple forme de conștiință și să găsească soluții inovative la probleme fundamentale, cum ar fi descoperirea legilor fundamentale ale universului.
Cu toate acestea, trecerea la superinteligență ar însemna un salt rapid în evoluția tehnologică, iar IAG ar putea ajunge să se autoregleze și să-și modifice structura, ceea ce ar permite o dezvoltare exponențială a capacităților sale. Dacă oamenii ar avea nevoie de o viață întreagă pentru a înțelege un concept, IAG ar putea realiza același lucru în câteva microsecunde. Aceasta ar putea revoluționa domenii precum medicina, tehnologia sau fizica, iar în acest context, omenirii ar putea să-i rămână inaccesibile răspunsuri care, până acum, păreau imposibile.
În cele din urmă, evoluția inteligenței artificiale ar putea schimba radical fața lumii și a umanității. Într-o eră a superinteligenței, descoperirile științifice și tehnologiile inovative ar putea revoluționa viața pe Pământ, dar și concepțiile fundamentale despre existență. Totuși, oamenii ar trebui să învețe să se adapteze și să colaboreze cu aceste tehnologii pentru a menține un echilibru care să nu le subjuge, dar să le permită să atinga potențialul lor maxim. Istoria ne-a învățat că progresele majore sunt adesea însoțite de crize și renașteri, iar superinteligența ar putea deschide o nouă eră a abundenței materiale și cunoașterii profunde.”
00:03:23 – Punctele critice ale climei 00:05:32 – Valuri de căldură în România 00:07:17 – Secetă în România 00:09:39 – Mai multe furtuni severe 00:11:04 – Concluzii?
#stiinta #fizica #science #tehnologie #technology #cristianpresura #adam algoritm:”Încălzirea globală este un fenomen rapid și fără precedent. Azi, Pământul se încălzește de peste zece ori mai repede decât la sfârșitul ultimei perioade glaciare, iar această creștere a temperaturii este responsabilă de fenomenele extreme precum valuri de căldură, secetă și inundații. Pare puțin, dar creșterea temperaturii medii globale cu doar 1°C în era industrială provoacă deja schimbări climatice majore.
Încălzirea globală este un proces înțeles și confirmat de comunitatea științifică internațională prin modele matematice și măsurători directe, cum ar fi termometrele și sateliții, sau indirecte, precum expansiunea apei oceanice. De la începutul erei industriale, temperatura medie globală a crescut cu aproape 1,3°C, consecințele fiind fenomenele extreme manifestate local.
Atmosfera Pământului este un sistem complex. Schimbările mici, precum încălzirea globală, pot duce la evenimente majore, cum ar fi furtuni severe. Fenomenul include puncte critice climatice și sociale, precum topirea gheții arctice vara sau despăduririle din Amazon. De exemplu, Circulația Meridională din Atlantic redistribuie căldura și dioxidul de carbon; încălzirea globală slăbește această circulație, afectând clima din regiunile învecinate, inclusiv România.
În România, verile au devenit mai călduroase, iar frecvența și durata valurilor de căldură au crescut în ultimii 70 de ani. Această țară se confruntă și cu secete mai prelungite, deoarece încălzirea globală reduce diferența de temperatură dintre zona arctică și ecuator. Astfel, valurile de căldură și secetele persistă mai mult, iar efectul este accentuat în orașe, unde betonul și asfaltul rețin căldura. Suprafețele afectate de ariditate au crescut cu 41,5% față de anii 1970.
În plus, furtunile severe, determinate de cantitatea crescută de vapori de apă în atmosferă, vor deveni mai frecvente în următorii 20 de ani, mai ales în nordul și sud-estul României. Dacă emisiile de carbon nu scad, grindina va avea o probabilitate cu 40-80% mai mare în viitor.
Schimbările climatice reprezintă o provocare majoră. În România, este esențial să conștientizăm aceste riscuri și să luăm măsuri preventive, cum ar fi construcția de diguri și extinderea spațiilor verzi în orașe.”
00:01:16 – Dioxidul de carbon 00:09:42 – Emisiile industriale de dioxid de carbon 00:13:32 – Ecosistemul dioxidului de carbon 00:17:42 – Dezechilibrarea atmosferei 00:19:08 – Mituri legate de dioxidul de carbon 00:20:50 – Concluzii
Seria Fizica Cool #seriacool @j Seria shorts: @b Seria carte “Fizica Povestită” #fizicapovestita @9 Seria „Dicţionarul de idei şi ideologii (#2i)”: @5 Seria “Deschis la cercetare”: @k
🔸 SPRIJINĂ FINANCIAR ►@npresura 🔸 DEVINO MEMBRU ►@
Fizica pentru începători: @2 Fizica cuantică: @u Fizica nucleara: @r Fizica spațiului: @5 Călătorie prin Univers: @b Teoria relativității: @w Fizica simplă: @e Fizica avansată: @e Fizica mediului inconjurator: @c Cum sa ne protejam? @7 Fizica 5G: @r Podcast “Întâlnirea cu fizica”: @e
Aici gasiti cateva highlights din acest video pe care le puteti distribui pe Instagram sau TikTok — nu uitati sa imi dati tag @cristianpresura, voi reposta cele mai interesante share-uri https://joinsnippet.com/Ezwke6bArkY
Folosind linkul de mai sus puteti crea si voi clipuri ca sa imi aratati care sunt partile voastre preferate. La sfarsitul saptamanii revin si cu lectiile de fizica!