Marius Dragomir este directorul Centrului pentru Media, Date și Societate (CMDS) de la Universitatea Central Europeană, cercetător în domeniul politicilor media și unul dintre cei mai importanți analiști ai fenomenului de captură media la nivel internațional. Are o experiență de peste două decenii în cercetare și jurnalism, conducând proiecte globale despre finanțarea, reglementarea și independența presei, pentru care a fost recompensat cu premii prestigioase.
#stiinta #fizica #science #tehnologie #technology #cristianpresura algoritm:” Jules Verne scria în „Insula Misterioasă” despre un viitor în care apa va deveni combustibil, folosind hidrogenul și oxigenul pentru a furniza energie inepuizabilă. Însă, în prezent, visul său nu s-a realizat, iar mașinile pe hidrogen sunt rare. Este hidrogenul încă relevant? În acest context, vom explora ce este hidrogenul și de ce nu s-a impus în transporturi, analizând, totodată, și alte sectoare economice, precum și utilizarea acestuia în România.
Hidrogenul, cel mai abundent combustibil din univers, alimentează stelele și ar putea, în viitor, să fie folosit pe Pământ prin fuziune. Deși captarea izotopilor de hidrogen și fuziunea lor sunt încă departe de aplicare la scară industrială, hidrogenul lichid este deja folosit în propulsia rachetelor. Cu toate acestea, energia necesară pentru a extrage hidrogenul din apă depășește energia produsă prin utilizarea lui, ceea ce face procesul ineficient.
Există diferite „culori” ale hidrogenului: hidrogenul gri, produs prin descompunerea metanului cu emisii de CO₂, contribuie la încălzirea globală. Hidrogenul albastru captează parțial emisiile de dioxid de carbon, iar hidrogenul verde, produs prin electroliza apei folosind surse regenerabile, este cel mai ecologic, dar și cel mai costisitor.
Uniunea Europeană a stabilit obiectivul neutralității climatice până în 2050, iar hidrogenul verde ar trebui să înlocuiască 20% din combustibilii fosili actuali. În industrie, hidrogenul este esențial pentru producerea de oțel, îngrășăminte și metanol. Cu toate acestea, producția globală de hidrogen verde este încă foarte mică și trebuie să crească exponențial.
Electrolizoarele, dispozitivele necesare pentru producerea hidrogenului verde, sunt scumpe și ineficiente. Deși subvenționate masiv, ele încă au un randament de doar 40-70%. Costul hidrogenului verde este mult mai mare decât cel al hidrogenului gri, ceea ce ridică întrebări despre fezabilitatea economică a tranziției.
În concluzie, hidrogenul este un purtător de energie promițător, dar mai avem un drum lung până să devină o soluție viabilă pentru combaterea schimbărilor climatice.”
https://www.ecosolaris.ro/, folosește codul “presura15” și vei avea o reducere de 15% la comenzile online achitate cu cardul. Pentru o ofertă personalizată va rugam sa ne contactați la oferta@ecosolaris.ro 00:01:08 – Ce este HAARP? 00:03:38 – Mituri despre HAARP 00:07:34 – Momentul sponzorului 00:11:17 – HAARP în România?
#stiinta #fizica #science #tehnologie #technology #cristianpresura#ad algoritm:” “Acum avem HAARP și în România!” Recent, o postare susținea că “acum avem HAARP și în România!!!” Aceasta continua explicând că HAARP este folosit pentru manipularea vremii și declanșarea de explozii tectonice, amintind de cutremurele din Gorj. Este sugerat că HAARP ar putea cauza dezechilibre ecologice sau ar putea fi folosit ca formă de terorism ecologic.
Ce este HAARP? HAARP (High-Frequency Active Auroral Research Program) este un proiect american de cercetare a ionosferei, situat în Alaska. Sistemul constă dintr-o rețea de 180 de antene întinse pe o suprafață de 12 hectare. Ionosfera, la câteva sute de kilometri deasupra Pământului, este o regiune atmosferică cu un grad ridicat de ionizare datorită interacțiunilor cu razele cosmice. Scopul principal al HAARP este de a direcționa unde radio de câțiva megawați către ionosferă pentru a-i studia proprietățile. Energia emisă este mult mai mică decât radiația ultravioletă de la soare și căldura solară.
Mituri și realități despre HAARP HAARP este adesea subiectul teoriilor conspiraționiste, care îl acuză de diverse acțiuni periculoase.
Provocarea cutremurelor: Energia emisă de HAARP este prea mică pentru a declanșa cutremure. Undele radio nu penetrează scoarța Pământului suficient de adânc pentru a afecta zonele de focar ale cutremurelor.
Dezintegrarea obiectelor: Puterea de 3 MW a antenelor HAARP nu este concentrată ca un laser, ci disipată. La distanțe de câțiva kilometri, densitatea de putere este insuficientă pentru a încălzi chiar și o muscă.
Schimbarea tiparelor cerebrale: Undele radio emise de HAARP sunt similare cu cele ale stațiilor radio obișnuite și nu au fost dovedite a influența creierul uman.
Provocarea bolilor biologice: Fasciculul de unde radio este îndreptat spre ionosferă și nu afectează locuitorii din apropiere. Reflecția undelor la sol are o densitate de energie prea mică pentru a provoca boli.
Crearea găurilor în ionosferă: HAARP poate crește temperatura ionosferei pe o grosime de câțiva metri, dar restul stratului atmosferic rămâne neafectat. Protecția principală împotriva razelor cosmice este câmpul magnetic al Pământului, nu ionosfera.
Fulgere artificiale: Până acum, nu există dovezi că undele radio de la HAARP ar putea produce fulgere sau ploi artificiale. Pentru a genera un fulger, este necesar un nor preexistent.
Detectarea și distrugerea navelor extraterestre: Energia undelor radio emise de HAARP este mult prea mică pentru a afecta navele extraterestre.
Influențarea conștiinței umane: Undele radio de câțiva megahertzi nu pot manipula conștiința umană. În fiecare moment, corpul uman este traversat de unde radio fără a fi afectat.”
algoritm:”Intrarea Chinei pe scena tehnologiei avansate cu dezvoltarea bateriei nucleare marchează un moment pivot pentru industria globală a energiei. Această inovație revoluționară promite să redefinească paradigmele existente în domeniul energiei curate, oferind o autonomie extinsă și eficiență energetică fără precedent. China, demonstrând încă o dată poziția sa de lider tehnologic, propulsează acest avans științific spre noi orizonturi, stabilind un avantaj competitiv semnificativ pe piața globală.
Bateria nucleară chineză, bazată pe principii de siguranță nucleară riguroase, reprezintă o sursă durabilă și ecologică de energie, cu potențialul de a reduce semnificativ emisiile de CO2. Este o soluție energetică inepuizabilă, care promite să aducă energie curată și neîntreruptă într-o varietate de aplicații, de la sisteme de alimentare de rezervă până la propulsia vehiculelor electrice, marcând un progres energetic remarcabil.
Această tehnologie disruptivă nu numai că subliniază angajamentul Chinei față de dezvoltarea verde și sustenabilitate, dar și poziționează țara ca un avangardist în transformarea energetică globală. Prin integrarea inovației în domeniul bateriilor nucleare, China își consolidează rolul de lider în inovație și energie alternativă, promovând un viitor sustenabil și verde.
Tehnologia de vârf a bateriei nucleare chinezești este un exemplu strălucit de cum avansul științific și preocuparea pentru mediul înconjurător pot merge mână în mână. Aceasta promite să aducă schimbări paradigmatică în modul în care lumea privește și utilizează energia, oferind o soluție eficientă, sigură și durabilă pentru provocările energetice ale viitorului. În esență, bateria nucleară chineză este o piatră de hotar în drumul către o lume mai curată, mai verde și mai sustenabilă, evidențiind rolul crucial al inovației și tehnologiei în soluționarea problemelor globale de mediu.”
Apa sau focul? De ce se poate stinge un foc cu apă? Pentru că apa absorbe energie termică din foc, în cantități însemnate și, când temperatura corpului care arde scade sub câteva sute de grade celsius (depinde de ce arde) focul se stinge de la sine. Astfel, temperatura mare a focului duce la evaporarea apei, care extrage astfel căldură (deci energie) din foc. Apa evaporată însă formează vapori, care se îndepărtează apoi de lângă foc, ducând astfel cu ei și energia “furată” din foc. Cu mai puțină energie, focul are o șansă mai mare să se stingă. Apa mai are un avantaj: capacitatea sa calorică este ridicată, comparativ cu alte materiale. Simplu spus, absorbe destul de multă energie pentru a se încălzi cu doar un grad, făcând astfel mai eficient procesul de stingere al focului. Deci apa câștigă, dacă e in cantități suficiente!
Societatea digitală a schimbat totul. În ultimii patruzeci de ani, tehnologiile digitale au creat un preaplin al informației, au schimbat sensul prieteniei și încrederii, au accelerat timpul și au inventat spații digitale pentru care geografia Pământului nu mai contează. Ne aflăm azi într-o nouă epocă a digitalizării, pe creasta valului inteligenței artificiale și învățării automate. Răzvan Rughiniș examinează noua societate digitală cu ochiul inginerului în calculatoare și cu lupa eticii aplicate. Conectând propria experiență cu cea a generațiilor sale de studenți, ajunși programatori și inovatori care au transformat lumea prin cod, autorul discută formele de exces și de deficit ale digitalizării și riscurile pe care le întâmpinăm. Primul val al tehnologiilor informației a amplificat puterea de calcul și memoria, al doilea a redefinit relațiile umane și comunitățile. Astăzi, valul inteligenței artificiale încredințează algoritmilor decizii ce țin de bine și de rău, de viață și de moarte, de la armată și medicină la școli, trafic urban sau credite bancare. Creatori, dar și supuși ai algoritmilor, vom putea rămâne stăpâni ai propriei sorți? Sau vom deveni, oare, sclavi ai unei tehnologii tot mai greu de înțeles, chiar și pentru creatorii săi? _____________ Răzvan Rughiniș, profesor la Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnica din București, doctor în știința calculatoarelor din 2005 și, din 2021, absolventul programului de master „Etică aplicată în societate, afaceri și organizații“ la Facultatea de Filosofie a Universității din București, urmărește crearea de comunități și de traiectorii de termen lung în educație și transformare socială prin tehnologie. În 2013, alături de antreprenorul și investitorul Andrei Pitiș, a pus bazele programului Innovation Labs (www.innovationlabs.ro), care a sprijinit peste 500 de noi produse digitale prin start-up-uri și spin-off-uri, având o amprentă națională în 18 centre universitare din România. Cercetarea și cursurile sale se axează pe securitate cibernetică, internetul lucrurilor și protecția vieții private. Este membru al Academiei Oamenilor de Știință din România.
Cercetare sau industrie? Care este viitorul tinerilor pasionați de fizică? Asociația Studenților Fizicieni organizează prima ediție Argo, festivalul ce-și propune promovarea științei în rândul Clujenilor și nu numai. Tinerii Bogdan Teodorescu si Mihnea Moruz abordează această temă în cadrul unei discuții cu fizicianul Cristian Presură
