De la ora 21:00, Claudiu ne va povesti si ne va arata imagini de la despre ultima misiune Virgin Orbit (care a lansat recent o rachetă de pe un avion), despre cursa dintre Branson și Bezos, limita spațiului, povestim despre New Shepard si apoi despre lansarea cu echipaj spre stația spațială chineză și planurile lor, eventual proiectul comun cu Rusia pentru explorarea Lunii. Povestim si despre ultima lansare SpaceX, care a dus pe orbită un dispozitiv parțial proiectat și realizat în România. Si. daca avem timp, poate atingem și subiectul Hubble
În această ultimă ediție înainte de vacanța de vară, am invitat alături de noi câteva dintre personalitățile care ne-au însoțit de-a lungul anului în dialogurile noastre despre idei și ideologii. Filosofi, biologi, politologi, istorici, arhitecți, din țară și din Diaspora, femei și bărbați, ne-au încântat în fiecare joi cu prezentările lor, ne-au condus în universurile multiple ale cunoașterii omenești, ale istoriei lumii și acțiunii politice, ale științei, politicii, filosofiei sau arhitecturii.
Joi, 1 iulie 2021, vor fi cu noi Mihaela Czobor-Lupp, Augustin Ioan, Ruxandra Ivan, Mihai Maci, Mihaela Miroiu, Silviu Rogobete, Alexandru Stermin și Marius Turda, într-o discuție destinsă despre ce a fost Dicționarul de idei și ideologii și mai ales despre ce poate să fie el începând cu luna septembrie, într-o versiune îmbunătățită și cât mai adaptată la setea de cunoaștere a publicului românesc.
Noi, realizatorii acestei emisiuni, am fost convinși de la început și până la sfârșit că numai o bună și răbdătoare informare asupra mersului lumii noastre ne poate feri de manipulări, dezinformări sau radicalizări. Animați noi înșine de pasiunea pentru dialogul interdisciplinar, am fost onorați să putem avea alături de noi, în fiecare joi vreme de 32 de săptămâni, minți strălucite, cercetători consacrați, pedagogi desăvârșiți, care ne-au dovedit că România dispune de un potențial teoretic și științific care merită valorificat, promovat și afirmat ca una dintre valorile cele mai de preț ale acestei țări.
Dorim, împreună cu invitații noștri, să dovedim că se poate și că nu există altă bucurie mai mare decât aceea a descoperirii neîncetate a lumii.
Emisiune realizată de Ciprian Mihali și Cristian Presură
„Dicționarul de idei și ideologii” este o serie de dialoguri despre marile teme ale gândirii sociale, politice și culturale care au construit lumea în care trăim. Sunt invitați în aceste dialoguri personalități din România și din afara țării, cercetători români consacrați în domeniul lor, care expun unui public generalist modul în care au luat naștere cele mai importante sisteme de idei ale lumii moderne, cum s-au transformat ele in ideologii și cum au evoluat de-a lungul timpului până azi. Emisiunile vorbesc deopotrivă despre istoria conceptelor, despre Scopul realizatorilor acestei emisiuni este triplu: să ofere o cunoaștere de calitate, bine structurată, argumentată și comunicată, bazată pe referințe; să adune laolaltă și să prezinte publicului vorbitor de limbă română membri de excepție ai comunității academice și științifice din România și din diaspora; să propună un model de dialog public, bazat pe schimbul argumentat de idei și pe respectul tuturor participanților la acest dialog.
Prin anii șaptezeci, Sartre spunea, în aplauzele intelectualilor radicali, că stânga și dreapta sunt „două cutii goale“. Un sfert de veac mai târziu, l-a contrazis Norberto Bobbio: „copacul ideologiilor e mereu verde“, a afirmat italianul. Căderea regimurilor comuniste a animat dezbaterea de idei politice și a reconfigurat identitățile de stânga și de dreapta atât în țările care redescopereau democrația, cât și în cele occidentale. România e doar un caz între multe altele. Spectrul politic de la noi a fost configurat pornind de la opoziția dintre neocomuniști și anticomuniști pentru ca, într-un al doilea moment, stânga și dreapta să-ți capete energiile de la familiile europene de partide.
Educat în România și în Franța, predă științele politice la Universitatea din București începând din 1992. Decan al facultății sale între 2004 și 2010, ca și din 2019 încoace. Consilier – câte doi ani – al președinților E. Constantinescu și T. Băsescu, secretar de stat la externe – tot pentru doi ani, deputat european – vreme de două mandate, Cristian Preda a scris despre liberalism, sisteme electorale și istoria politică românească.
Emisiune realizată de Ciprian Mihali și Cristian Presură
„Dicționarul de idei și ideologii” este o serie de dialoguri despre marile teme ale gândirii sociale, politice și culturale care au construit lumea în care trăim. Sunt invitați în aceste dialoguri personalități din România și din afara țării, cercetători români consacrați în domeniul lor, care expun unui public generalist modul în care au luat naștere cele mai importante sisteme de idei ale lumii moderne, cum s-au transformat ele in ideologii și cum au evoluat de-a lungul timpului până azi. Emisiunile vorbesc deopotrivă despre istoria conceptelor, despre Scopul realizatorilor acestei emisiuni este triplu: să ofere o cunoaștere de calitate, bine structurată, argumentată și comunicată, bazată pe referințe; să adune laolaltă și să prezinte publicului vorbitor de limbă română membri de excepție ai comunității academice și științifice din România și din diaspora; să propună un model de dialog public, bazat pe schimbul argumentat de idei și pe respectul tuturor participanților la acest dialog.
Prezentarea este o invitație la întâlnirea cu unul dintre cele mai fascinante și de aventură exerciții de gândire pe care îl face umanitate în nevoia de a cunoaște și înțelege lumea din jur. Încă din dimineața apariției noastre pe Pământ ne-am lăsat fascinați de viațq din care facem parte, de diversitatea, splendoarea și misterul ei. După un lung, riscant și îndrăzneț drum, mintea umană a formulat unele dintre cele mai complexe și frumoase ipoteze și teorii despre viață. Testate și nuanțate de-a lungul timpului acestea au pus bazele științei moderne și ale Lumii în care trăim. Dincolo de implicațiile ei majore în medicină, sociologie și ecologie, teoria evoluției vieții, marchează fără să știm cotidianul nostru, răspunzând și clarificând multe din lucrurile mărunte pe care nu le înțelegem, în timp ce ne poate sprijini, de asemenea, în confruntarea noastră cu marile întrebări existențiale: Cine suntem? De unde venim?”.
Alexandru N. Stermin, lector la Facultatea de Biologie și Geologie a Universității Babeș-Bolyai. Licențiat în biologie și teologie, a absolvit un masterat în filosofie. Preda cursurile de Anatomia comparată a Vertebratelor, Etologie, Bioetică și Ecologie Umană. A participat în expediții în jungla Americii de Sud și în Siberia, a fost bursier la Universitatea din Greifswald, Germania și Universitatea de Stat din Rio de Janeiro, Brazilia. Se implică activ în proiecte de conservare a naturii și comunicarea a științei. Contribuie cu textele sale în paginile revistelor Sinteza și National Geographic.
Emisiune realizată de Ciprian Mihali și Cristian Presură
„Dicționarul de idei și ideologii” este o serie de dialoguri despre marile teme ale gândirii sociale, politice și culturale care au construit lumea în care trăim. Sunt invitați în aceste dialoguri personalități din România și din afara țării, cercetători români consacrați în domeniul lor, care expun unui public generalist modul în care au luat naștere cele mai importante sisteme de idei ale lumii moderne, cum s-au transformat ele in ideologii și cum au evoluat de-a lungul timpului până azi. Emisiunile vorbesc deopotrivă despre istoria conceptelor, despre Scopul realizatorilor acestei emisiuni este triplu: să ofere o cunoaștere de calitate, bine structurată, argumentată și comunicată, bazată pe referințe; să adune laolaltă și să prezinte publicului vorbitor de limbă română membri de excepție ai comunității academice și științifice din România și din diaspora; să propună un model de dialog public, bazat pe schimbul argumentat de idei și pe respectul tuturor participanților la acest dialog.
Azi de la 21:00 (ora ro) am bucuria sa stau de vorba cu Marius Stan, cercetator in fizica si chimia materialelor la la divizia de Inginerie Nucleară de la Argonne National Laboratory. El este si actor, jucand rolul lui Bogdan Wolynetz în serialul de televiziune Breaking Bad. Intalnirea se poate urmari aici si pe youtube: https://youtu.be/TPBId5IMcuA
Transumanismul ne propune transcenderea condiției umane (mortalitatea, boala, limitările cognitive etc.) prin tehnologie, însă tehnologiile pe care le creăm riscă să ne devină competitori sau chiar adversari. Cum anume putem câștiga cursa dintre inteligența umană și cea artificială? Ce este singularitatea tehnologică, momentul în care am pierdut definitiv cursa? Cum putem să avem încredere și control asupra tehnologiilor pe care le creăm? Ce ne spune compasul nostru moral despre devierea de la natural? Ce este trans-omul: un demi-zeu sau un Frankenstein? Ce formă are trans-omul: un cyborg sau o nouă specie? Visul transcenderii condiției umane nu este nou, este prezent în toate miturile în care hybrisul uman e pedepsit de zei, ceea ce e nou este modalitatea prin care ne dobândim transcendența, și anume tehnologiile pe care inventăm. Ca să înțelegem transumanismul trebuie să înțelegem transformările tehnologice profunde care ne înconjoară deja și care ne vor asedia în viitorul apropiat.
Mihaela (Meia) Chita-Tegmark este absolventă a Facultății de Istorie și Filosofie (2008) și a Facultății de Litere (2009) din cadrul Universității Babeș-Bolyai. Și-a continuat studiile masterale la Harvard University și a obținut doctoratul in psihologie la Boston University. În prezent, lucrează în cercetare la Tufts University unde studiază teme legate de interacțiunea dintre oameni și roboți. Mihaela este interesată de o varietate de subiecte la intersecția dintre tehnologie și psihologie, cum ar fi utilizarea agenților sociali artificiali în medicină și terapie, și impactul tehnologiilor emergente asupra interacțiunilor sociale umane și a bunăstării emoționale. De asemenea ea este co-fondatoarea Institutului pentru Viitorul Vieții (Future of Life Institute), o organizație axată pe utilizarea pozitivă a tehnologiilor emergente și evitarea riscurilor tehnologice. Prin generozitatea unor finanțatori precum Elon Musk (Space X, Tesla), Vitalik Buterin (Ethereum), Jaan Tallinn (Skype) și Open Philanthropy Project, organizația dezvoltă programe de cercetare, educare a publicului și reglementare a tehnologiilor emergente precum inteligența artificială.
Emisiune realizată de Ciprian Mihali și Cristian Presură
„Dicționarul de idei și ideologii” este o serie de dialoguri despre marile teme ale gândirii sociale, politice și culturale care au construit lumea în care trăim. Sunt invitați în aceste dialoguri personalități din România și din afara țării, cercetători români consacrați în domeniul lor, care expun unui public generalist modul în care au luat naștere cele mai importante sisteme de idei ale lumii moderne, cum s-au transformat ele in ideologii și cum au evoluat de-a lungul timpului până azi. Emisiunile vorbesc deopotrivă despre istoria conceptelor, despre Scopul realizatorilor acestei emisiuni este triplu: să ofere o cunoaștere de calitate, bine structurată, argumentată și comunicată, bazată pe referințe; să adune laolaltă și să prezinte publicului vorbitor de limbă română membri de excepție ai comunității academice și științifice din România și din diaspora; să propună un model de dialog public, bazat pe schimbul argumentat de idei și pe respectul tuturor participanților la acest dialog.
Constantin Vică este lector la Facultatea de Filosofie a Universității din București. În 2011 a obținut titlul de doctor în filosofie, cu o teză despre tehnologia web și provocările sale de ordine cognitiv, moral și politic. Ariile sale de interes sunt plasate în etica informației și computerelor, etica Inteligenței Artificiale, filosofia informaticii, filosofie socială și politică și bioetică. A publicat, printre altele, în reviste precum International Journal of Social Robotics sau Science and Engineering Ethics. A co-editat, alături de Mircea Flonta și Emanuel-Mihail Socaciu, volumul Filosofia științelor umane. In memoriam Mihail Radu Solcan (2015). Este coautor al primului manual de Etică și integritate academică din România, apărut în 2018. Din 2017 este directorul adjunct al Centrului de cercetare în etică aplicată (www.ccea.ro) al Universității din București.
Ne intalnim de la ora 19:30 (ro) cu Catalina Curceanu, care este fizician la Institutul de Fizica Nucleara din Italia. Catalina ne va prezenta rezultatele cercetarilor la care ia parte in prezent.
Ce este, așadar, diplomația culturală? În ce fel este ea un sector al politicii externe a statului, care caută, inclusiv prin această pârghie, să-și exporte datele cele mai reprezentative ale culturii naționale? În ce măsură încurajează diplomația culturală manifestarea creativității actorilor culturali pentru a-i mobiliza în efortul de articulare a unei politici de atracție și de influență? Cum poate o diplomație culturală eficientă și modernă să încurajeze creativitatea artiștilor, circulația ideilor și a creațiilor, proiectele colaborative internaționale și, în același timp, să evite piedicile propagandei și ale instrumentalizării de către stat a „culturii oficiale”? Cum pot fi promovate valorile patrimoniului național și creația contemporană într-un spirit universal, în cadrul dialogului diplomatic și cultural internațional bazat pe încredere, înțelegere și valori comune? Cum reușește diplomația culturală românească să țină seama de provocările spațiului european și ale lumii contemporane, să le asume și să le integreze în acțiunea ei publică, diplomatică și culturală?
La toate aceste întrebări și la multe altele, vom încerca să răspundem luni, 31 mai 2021, de la ora 21.00, împreună cu Adriana Babeți, Teodor Baconschi, Ciprian Mihali și Silviu Rogobete, în cadrul unui dialog menit să ofere piste de explorare pentru ceea ce va trebui să fie misiunea viitoare a Institutului Cultural Român.
Invitați:
Adriana BABEȚI este critic literar, romancier și eseist. A înființat și organizat la Timișoara Centrul de studii comparate central- şi sud-est europene în cadrul Fundației „A Treia Europă” și a condus Centrul Interdisciplinar de Studii Regionale al Universității de Vest din Timișoara.
Teodor BACONSCHI este diplomat, fost ministru de externe, fost ambasador al României la Sfântul Scaun, la Lisabona și la Paris. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, eseist, teolog, este autor a peste douăzeci de lucrări în domeniul antropologiei religioase și politice și al teoriei politice și sociale.
Ciprian MIHALI predă filosofia la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. A fost ambasador al României în Senegal și în alte șapte state din Africa de Vest și director pentru Europa de Vest la Bruxelles al Agenției Universitare a Francofoniei.
Silviu ROGOBETE este profesor universitar și director al Școlii doctorale de Filosofie, Sociologie și Științe politice al Universității de Vest din Timișoara. Cu un doctorat la Universitatea Brunel din Londra, a făcut cercetări la Universitatea Oxford . A fost Consul General al Românei în Africa de Sud.
Invitat: Marius Turda In memoriam Mihai Chioveanu (1968-2019)
Cimitirul Vesel din Săpânța este cunoscut în întreaga lume. Mai puțin cunoscut este cimitirul evreiesc, care străjuiește și acum intrarea în sat pe drumul dinspre Sighet. În 1920 erau 1023 de evrei în Săpânța (Spinka în idiș), acum nu mai este nici unul. Ilustra dinastie hasidică Spinka este originară din Săpânța. După integrarea Maramureșului împreună cu Ardealul de Nord în Ungaria în august 1940, s-a început eliminarea tuturor evreilor din regiune. În perioada interbelică, Maramureșul a fost o regiune foarte diversă din punct de vedere etnic. Multe sate din Maramureș care azi ni se par „curat” românești au avut o populație evreiască semnificativă: în Vișeul de Jos aproape 10% din populație erau evrei, iar în Petrova chiar 12%. În orașe precum Sighet, populația evreiască ajungea la 37%.
După ocuparea Ungariei de către Germania, la 19 martie 1944, s-au conturat detaliile „soluției finale” a populației evreiești din Maramureș, prezentate la conferința de la Munkács, din 12 aprilie 1944. La 11 mai 1944, Endre László, secretar de stat responsabil cu afacerile evreiești din Ministerul de Interne, a inaugurat oficial Institutul Maghiar de Cercetare a Problemei Evreiești, avându-l pe Bosnyák Zoltán ca director (deși institutul era activ încă din ianuarie 1943). Endre a anunțat că guvernul maghiar a decis „să aducă o soluție finală la problema evreiască în cel mai scurt timp posibil”.
Ghetoul Sighet a fost înființat numaidecât, la 18 aprilie 1944, iar deportările au început la scurt timp după discursul lui Endre, la 17 mai 1944. Între 16 si 22 mai, în patru transporturi au fost deportați 12.849 de evrei. Alte două ghetouri din Maramureș, cel din Ökörmezö (Boureni), în care se aflau 3052 de evrei, a fost lichidat la 17 mai, iar cel de la Vișeu de Sus, în intervalul 19-25 mai 1944. Un total de 12.079 de persoane au fost deportate de la Vișeu de Jos şi Vișeu de Sus. În două luni de zile, Maramureșul a fost „curățat” aproape complet de evrei. Majoritatea au fost gazați la sosire, unii precum Elie Wiesel si Gisella Perl (ambii din Sighet), Ludovic Bruckstein (din Mukachevo, dar care a copilărit în Sighet) sau unii membrii ai familiei Ovitz (din Rozavlea) au reușit să supraviețuiască. Discuția noastră despre antisemitism aduce în atenție această istorie a Maramureșului, o istorie pe nedrept uitată.
Marius Turda este Profesor la Oxford Brookes University și Director al Centrului de Studii de Studii Umaniste și Medicale al aceleiași universități. Director fondator al Institutului Cantemir de la Universitatea Oxford (2012-2013). Printre cărțile lui recente se numără Theology and Modernity (2019); Religion, Evolution and Heredity (2018); Historicizing Race (2018, ed. română 2019); The History of Eugenics in East-Central Europe, 1900-1945: Sources and Commentaries (2015; 2017); Latin Eugenics in Comparative Perspective (2014; 2016); Eugenics and Nation in Early 20th Century Hungary (2014; ed. română 2020); Modernism and Eugenics (2010, ed. română 2014).
Îmi aduc aminte cu drag de perioada în care am fost student al Facultății de Electrotehnică, de examenele dificile și de faptul că această perioadă a reprezentat primul meu contact serios cu fizica. Aici am învățat despre motoarele electrice, așa că invitația celor de la Bosch România este mai mult decât oportună 😊
Așadar, în acest videoclip vă voi prezenta principiile de funcționare ale motoarelor electrice și voi face o analiză comparativă între motoarele cu și fără perii (cunoscute și sub denumirea de brushless).
Politolog, profesor și decan la Facultate de Științe Politice de la SNSPA Comentator politic, editorialist și publicist. Fost președinte al Asociației Pro Democrația între 1999 și 2013, actualmente președinte de onoare al acestei asociații. Membru în Comitatul Economic și Social European, unde a fost între 2015 și 2018 președintele Grupului permanent pentru Imigrare și Integrare, iar din 2020 al Grupului pentru Libertăți Fundamentele și Statul de Drept.
Cristian Român este scriitor si editor de carte de stiinta, autorul emisiunii “Cronica Scepticului” si al celebrei butade “Pseudostiinta se deplaseaza cu viteza intunericului”
Pentru prima dată, după mulți ani, ai șansa de a deveni astronaut! Tu poți fi prima femeie astronaut din România sau al doilea bărbat român care urcă în spațiu. Dacă ai un master în științele naturii (inginerie, matematică, etc.) sau științele medicale, ai profesat 3 ani (sau ești la doctorat) și cunoști limba engleză, înscrie-te în programul de astronauți ESA! Vor fi selectați aproximativ 15 astronauți, iar tu poți participa, deoarece Romania face parte din cele 20 de țări care contribuie la bugetul ESA: Mai mult, o poziție este deschisă pentru o persoană cu dizabilități. Aici este situl unde sunt detaliile și unde te poți înscrie: https://www.esa.int/About_Us/Careers_at_ESA/ESA_Astronaut_Selection
Această perspectivă, ce reduce istoria umanității la istoria triumfală a Europei Occidentale, a fost contracarată de mișcări și studii care, pe de o parte, arată consistența colonialismului modern de-a lungul timpului, începând din 1492, iar pe de altă parte, aduc în primplan istoriile mult mai puțin cunoscute ale părților colonizate, sau a rezistențelor opuse colonialismului: istorii ale tigrului mai degrabă decât ale vânătorului. Din aceste perspective, colonialismul nu este doar o bază pe care s-a clădit lumea modernă, ci o mișcare permanentă a modernității, care a creat structuri de durată lungă, ușor de recunoscut în fenomene contemporane precum diviziunea internațională, extractivismul, rasismul sistemic, abuzuri ale puterii care limitează și ciuntesc moștenirea de cunoașteri a umanității. În perioada mai recentă, termenul a fost invocat de voci euro-sceptice, fiind folosit pentru a revendica forme de etno-naționalism și a pretinde inocența țărilor din Europa de Est. De fapt, revirimentul survenise în alt context, fiind provocat de o multitudine de mișcări populare și teoreticieni din Sudul Global (și nu numai) ce susțin necesitatea unei schimbări de profunzime a ordinii internaționale, ce aduce în același timp un reviriment epistemic, al modului de a face științe, științe sociale, filosofie și cercetare artistică, o schimbare chiar a modului de a guverna, învățând din cunoașterile marginalizate. Rămân multe de discutat despre modurile în care România și Europa de Est se leagă de colonialism și de diferite imperii, începând chiar din 1492 și trecând prin câteva perioade de transformări fundamentale, până la actuala tranziție post-socialistă; despre cum se leagă colonialismul de capitalism; despre formele sale contemporane și cum arată mișcările de rezistență, liberare și emancipare.
Ovidiu Ţichindeleanu este editor al revistei IDEA artă + societate (www.ideamagazine.ro) şi coordonator de colecţii la editura IDEA (www.ideaeditura.ro), precum Pluritopic, prima colecţie dedicată exclusiv gândirii teoreticienilor nonoccidentali. Doctor în filosofie, Binghamton University, State University of New York (2009). Scrie despre teorie critică socială, gândire decolonială, filosofie interculturală, teorii istorice ale simţurilor şi percepţiei, istoria filosofiei, Europa de Est şi istoria culturală a postcomunismului. Predă din 2012 la Şcoala Decolonială din Middelburg, Olanda; co-iniţiator al Şcolii internaţionale de la Telciu. Co-curator cu Raluca Voinea al expoziţiei internaţionale After the Canal There Was Only ‘Our’ World (Ljubljana, Slovenia, 2019), despre deschiderea Canalului Suez în 1869 şi consecinţele sale asupra periferiilor Europei. Autor al Contracultură. Rudimente de filosofie critică (IDEA, 2016); Revoluţia Română televizată (2009). Publicaţii recente: “Der letzte große Komet. Überlegungen zu unserer aufgeklärten Daseinsgleichgültigkeit”, Springerin, Viena, #2/2020; “On the Tension Between Universalism and the Sense of the World”, in Jan Sowa (ed.), The Missing Denominator. Universalism and Progressive Cultural Politics (Varşovia, 2020). Film: Mona Vătămanu, Florin Tudor, Omnia Communia Deserta (2020). În pregătire, cărţi despre istoria culturală a tranziţiei; despre situarea Europei de Est în durata lungă a modernităţii; şi o revizitare a experienţei socialiste.
🔸Distribuie pe Instagram! https://joinsnippet.com 0:00 Introducere 0:26 Intervenție la Digi 24 8:52 Experiment personal electroliza 9:34 Metoda percloratului de magneziu 12:55 Reamintire proiect ESA
Astronomul Adrian Șonka își invită cititorii de toate vârstele la o plimbare de-a lungul și de-a latul Universului cunoscut. Veți afla ce presupune cu adevărat o călătorie în spațiu și cum se simte când zbori cu 28 000 km/h, cum se vede Pământul de pe fereastra hubloului, cum ar fi viața pe celelalte planete din Sistemul Solar (de ce e „grea” viața pe Venus și de ce e așa de „prăfuit” Marte) și unde e cel mai bine să programezi o viitoare vacanță (scuba-diving pe planetele joviene, anyone?), cum funcționează aparatul de făcut lumină” (Soarele, nu becul), unde se termină Sistemul Solar și cum se măsoară distanța până la stele, ce este o pitică roșie și ce e o gigantă albastră, care sunt cele mai bune „cartiere” cosmice sau cum poate găsi o maimuță o planetă. Cu mult umor și într-un stil accesibil și prietenos, Adrian Șonka te învață tot ce ai nevoie ca să te plimbi relaxat printre planete și stele.
Dincolo de clișeele vehiculate de inamicii săi, conservatorismul este parte din marele trunchi al libertății. El înseamnă, înainte de toate, opoziția față de experimentele revoluționare și ingineriile utopice. Atent la natura umană, atent la complexitatea societăților, conservatorismul recomandă o politică a prudenței, organicității și gradualismului. Întemeiat pe tradiție, pe domnia legii și pe constituționalism, el nu visează la cea mai bună dintre lumi, ci aspiră, modest, la realizarea echilibrului în universul pe care ne este dat să îl administrăm, zi după zi.
Ioan Stanomir este scriitor și profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. Domenii de interes: constituționalism, istoria comunismului, istoria ideilor, conservatorism. Cea mai recentă carte publicată „RSR. Lecția de învățământ politic”, Humanitas, 2021.
Va invit sa va abonati la canalul lui Dan aici: https://www.youtube.com/user/vodnardan Oo discutie LIVE despre fizica si chimia din jurul nostru, incepand cu cea din bucatarie! Raspundem in direct la intrebarile voastre!
Pentru unii patriotismul este totul. Pentru alţii este ceva desuet. Eu cred că patriotismul trebuie să facă parte din cultura fiecărui om; el trebuie însă înţeles şi exprimat corect, pentru a nu aluneca nici în fundamentalism şi obsesie, nici în desuetudine.
Elementul cheie în patriotism este legat de valori. Astfel că, pentru a înţelege ce înseamnă a fi un bun patriot român, trebuie să ne întoarcem la întrebarea: care sunt valorile patriei/poporului român? Greu de răspuns… Cred că încă nu avem un ethos modern, clar definit, o înţelegere valorică a românismului în contextul de astăzi. Mai cred că este sarcina noilor generaţii de intelectuali să contribuie la crearea acestora, în contextul celei de-a doua ţări pe care o avem, şi anume Europa.
Daniel David este profesor de științe cognitive clinice (psihologie clinica/psihoterapie) la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, psiholog, președinte al Asociației Psihologilor din Romania. Daniel David este profesor “Aaron T. Beck”de psihologie clinică și psihoterapie (științe cognitive clinice) la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. A predat și la Icahn School of Medicine at Mount Sinaiși este director de cercetare al Institutului Albert Ellis, ambele aflate în New York, SUA. Este președintele și directorul executiv al The International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health, un centru de excelență în cercetare al Universității Babeș-Bolyai. În anul 2020 a fost ales în funcția de rector al Universității „Babeș-Bolyai”.
În calitate de profesor la Universitatea Babeș-Bolyai, introduce în psihologia românească o serie de discipline moderne precum psihodiagnosticul și psihoterapiile validate științific, psihologia evoluționistă și genetic counseling. Totodată, a organizat în țară psihoterapiile cognitiv-comportamentale în mecanisme instituționale funcționale, fiind autorul primului tratat în domeniu și fondatorul primei asociații de profil din țară, prin acestea impulsionând trecerea psihologiei clinice românești de la practicile anilor ’70 la abordările moderne. Pentru aceste merite și contribuțiile sale științifice a fost decorat cu Ordinul Național pentru Merit în Grad de Cavaler de Președintele României.
Pentru prima dată, după mulți ani, ai șansa de a deveni astronaut! Tu poți fi prima femeie astronaut din România sau al doilea bărbat român care urcă în spațiu. Dacă ai un master în științele naturii (inginerie, matematică, etc.) sau științele medicale, ai profesat 3 ani (sau ești la doctorat) și cunoști limba engleză, înscrie-te în programul de astronauți ESA! Vor fi selectați aproximativ 15 astronauți, iar tu poți participa, deoarece Romania face parte din cele 20 de țări care contribuie la bugetul ESA: Mai mult, o poziție este deschisă pentru o persoană cu dizabilități. Aici este situl unde sunt detaliile și unde te poți înscrie: https://www.esa.int/About_Us/Careers_at_ESA/ESA_Astronaut_Selection
