08:15 Imunitatea – există dovezi? 09:59 Exemplu la pojar? 10:03 De ce să îmi vaccinez copilul? 10:32 Cum putem preveni decesele la copii? 11:26 De ce unii ajung la terapie intensivă? 13:05 Covid – de ce e mai grav la bărbați? 19:49 Cum influențează dieta sistemul imunitar? 20:08 Cum se modifică imunitatea prin dietă? 23:39 Ce înseamnă că imunitatea vine din intestin? 25:40 De ce avem nevoie de zinc și minerale? 25:52 Sunt bune suplimentele și detoxurile? 29:29 E bine sau rău să iei antibiotice des? 29:32 Ce efect au antibioticele asupra imunității? 29:54 Trebuie mereu să luăm antibiotice? 30:57 Starea psihică influențează imunitatea? 31:25 Poți fi prea curat? 31:27 De ce copiii care se joacă în noroi sunt mai sănătoși?
Profesorul și cercetătorul Mihai Netea, specialist în boli infecțioase la Centrul Medical Universitar Radboud din Olanda, vorbește despre cum funcționează sistemul nostru imunitar și ce putem face pentru a-l menține puternic. Află de ce copiii crescuți la țară sunt mai sănătoși, cum influențează dieta și stresul imunitatea, ce am învățat din pandemie și cât de aproape suntem de a controla bolile grave prin știință și medicină. Un dialog captivant despre sănătate, echilibru și descoperirile incredibile ale ultimilor ani.
https://shop.ecosolaris.ro/sisteme-fotovoltaice, folosește codul “presura15” și vei avea o reducere de 15% la comenzile online achitate cu cardul. Pentru o ofertă personalizată va rugam sa ne contactați la oferta@ecosolaris.ro
În trecut, eram sceptic în privința mașinilor electrice din cauza greutății și costului ridicat al bateriilor, precum și a performanței slabe la temperaturi scăzute. Deși vânzările au crescut semnificativ în ultimii ani, recentele încetiniri din piață subliniază necesitatea îmbunătățirii tehnologiei bateriilor.
Bateriile Li-ion, cele mai utilizate în prezent, au o densitate de energie practică de 200-300 Wh/kg, mult sub valoarea teoretică de 1000 Wh/kg. Diferența se datorează factorilor precum componentele suplimentare necesare și eficiența limitată a proceselor interne. Astfel, pentru a parcurge 500 km fără încărcare, o mașină ar avea nevoie de o baterie de aproximativ 400 kg, ceea ce este impracticabil.
Optimismul meu provine din potențialul de îmbunătățire al acestor baterii. Putem crește densitatea de energie pe kilogram prin identificarea unor materiale mai ușoare pentru structura cristalelor și putem îmbunătăți densitatea volumetrică prin dezvoltarea unor structuri mai compacte. De asemenea, costurile pot fi reduse prin optimizarea proceselor de fabricație sau prin descoperirea unor alternative mai ieftine și la fel de eficiente.
Cercetarea în domeniul bateriilor electrice este în plină expansiune, iar noi descoperiri promit să rezolve multe dintre problemele actuale, făcând posibilă atingerea unor autonomii de peste 1000 km. Sunt convins că, în ciuda obstacolelor prezente, viitorul aparține mașinilor electrice.”
algoritm:”Einstein a redefinit înțelegerea spațiului și timpului ca fiind parte a unei structuri unificate, spațiu-timp, care permite materiei și energiei să interacționeze într-un cadru cauzal. Prin analogia cu un pachet de cărți de joc și utilizarea unui model bidimensional, textul ilustrează cum spațiul și timpul pot fi reprezentate împreună, unde mișcarea unui obiect este trasată pe o linie de univers. Aceasta evidențiază că timpul și spațiul nu sunt entități separate, ci interconectate, iar dilatarea timpului și teorema lui Pitagora modificată demonstrează această unire. Formula dilatării timpului arată cum percepția timpului se modifică în funcție de mișcarea relativă, subliniind că spațiu-timpul este un continuum în care trecutul, prezentul și viitorul coexistă, punând sub semnul întrebării percepțiile noastre obișnuite despre realitate. În final, se reflectă asupra naturii călătoriei personale în spațiu-timp și se invită cititorii să mediteze asupra semnificației momentului prezent în acest cadru. Această explicație îmbină fizica cu filozofia, provocând cititorul să gândească dincolo de înțelegerile convenționale.” #Special Theory of Relativity, #Einstein, #Space-time, #Causality, #Time dilation, #Vectorial structure, #Pythagorean theorem, #World line, #Relativistic interval, #Light cone, #Quantum mechanics, #Physics explained, #Journey in space-time, #Quantum indeterminism, #Physics lesson,#Teoria relativității restrânse, #Einstein, #Spațiu-timp, #Cauzalitate, #Dilatarea timpului, #Structură vectorială, #Teorema lui Pitagora, #Linia de univers, #Interval relativist, #Conul de lumină, #Mecanică cuantică, #Fizică povestită, #Călătorie în spațiu-timp, #Indeterminism cuantic, #Lecție de fizică
#stiinta #fizica #science #tehnologie #technology #cristianpresura algoritm:”Fuziunea nucleară cu laseri reprezintă vârful tehnologiei avansate în domeniul energiei curate, utilizând laseri de înaltă putere pentru a iniția reacții de fuziune controlată. Această metodă inovatoare promite o sursă de energie sustenabilă, exploatarea fizicii plasmei pentru a crea condiții similare celor din soare pe Pământ. În centrul acestor cercetări se află experimente de laborator desfășurate în facilități de top, cum ar fi National Ignition Facility și ITER, care explorează confinarea inertială și plasma de înaltă temperatură pentru a obține fuziunea nucleară.
Prin comprimarea unui combustibil de fuziune, de obicei un amestec de deuteriu și tritiu, cu impulsuri intense de laser, cercetătorii urmăresc să declanșeze o reacție auto-sustenabilă care eliberează o cantitate enormă de energie. Această energie regenerabilă, neemisivă, prezintă o alternativă promițătoare la sursele convenționale, având potențialul de a rezolva criza energetică globală fără impact negativ asupra mediului.
Tehnologia fuziunii cu laseri abordează provocările eficienței energetice și dezvoltării durabile, oferind o perspectivă optimistă pentru viitorul energiei. Cercetarea continuă să se concentreze pe depășirea barierelor tehnice și științifice, cum ar fi atingerea unei eficiențe energetice mai mari și gestionarea provocărilor legate de siguranța nucleară.
Fuziunea nucleară cu laseri, cu potențialul său de a oferi energie curată și abundentă, se profilează ca o soluție cheie în tranziția spre un viitor energetic durabil. În timp ce drumul către comercializare rămâne complex, progresele științifice și tehnologice continuă să deschidă calea spre o eră a energiei neemisive, marcând un punct de cotitură în eforturile globale de a combate schimbările climatice și de a promova dezvoltarea durabilă.”
00:01:19 – Cum funcţionează o pompă de căldură? 00:06:47 – Mituri despre pompele de căldură. 00:06:49 – Pompele de căldură nu funcționează (bine) în zone reci. 00:07:13 – Trebuie neapărat să ai o casă bine izolată înainte de a putea instala o pompă de căldură. 00:07:44 – Pompele de căldură sunt zgomotoase. 00:08:10 – Pompele de căldură trebuie să funcționeze non stop. 00:08:44 – Pompele de căldură au nevoie de multă mentenanță. 00:09:10 – Pompele de căldură funcționează doar cu încălzire în pardoseală. 00:09:56 – Pompele de căldură ocupă mult spațiu. 00:10:20 – Pompele de căldură se folosesc doar pentru încălzire. 00:10:46 – Pompele de căldură se pot instala doar la construcții noi. 00:11:19 – Tehnologia pompelor de căldură e prea nouă și nu a avut timp să fie testată. 00:11:51 – Limitări și constrângeri – nu totul este roz.
Folosește codul promo PRESURA pentru o reducere 50% din abonamentul anual: https://cambly.biz/presura Foloseste-te de oferta valabila doar un timp limitat si invata limba engleza direct de la vorbitorii nativi!
00:00:00 – Ce este inteligenta artificiala 00:03:36 – Pericole inerente 00:07:75 – Cambly, sponsorul videoului 00:08:42 – Marea frică
Ce este motivaţia? La ce ne foloseşte ea? În ce măsură putem să o strunim cu ajutorul voinţei? Ce spune psihologia despre asta? Cât de tare ne ajută motivația atunci când avem probleme? Ce legătură există între ce ştim şi ce facem? Sunt subiecte pe care le-ați văzut discutate în tot felul de contexte. De data asta în Deschis la Cercetare am adus un specialist, pe Căt��lina Kopetz, de la departamentul de psihologie al Wayne State University, pentru a răspunde la aceste întrebări într-o discuție LIVE moderată împreună cu Ada Roseti miercuri de la ora 21.00, aici https://www.youtube.com/watch?v=18SA8TTSzOw Dacă ai curiozități legate de psihologia motivației, pune o întrebare aici și, dacă întrebarea ta va primi răspuns în cadrul emisiunii, poți câștiga o carte de la Editura Humanitas.
Ce sunt tehnologiile cuantice? La ce sunt bune ele? Cum pot contribui cercetătorii români la a doua revoluție cuantică? Cum putem înțelege fizica cuantică? De ce ea este și o problemă de politici, nu doar de cercetare? La aceste întrebări și altele din același domeniu ne va răspunde Radu Ionicioiu, cercetator senior la Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara Horia Hulubei, invitatul nostru din aceasta editie a “Deschis la cercetare”, într-o discuție LIVE moderată împreună cu Ada Roseti miercuri de la ora 21.00, aici: https://www.youtube.com/watch?v=StPFKjPg7nU Dacă ai curiozități legate de acest subiect, pune o întrebare aici și, dacă ea va primi răspuns în cadrul emisiunii, poți câștiga o carte de la Editura Humanitas.
A fost numită „un mare punct de cotitură al istoriei europene” și „cel mai important eveniment din istoria Europei, de la apariția creștinismului și până azi” (Herbert Buttterfield). Revoluția Științifică. Suntem produsul ei, fie că facem știință, fie că nu. Căci odată cu revoluția științifică, în secolul al XVII-lea, știința a devenit parte a culturii noastre europene. A intrat, și a rămas în viețile noastre. S-a scris enorm despre revoluția științifică, și nu totdeauna de bine. Ce s-a câștigat și ce s-a pierdut odată cu apariția științei moderne? Iată ce vom discuta miercuri de la ora 20.00, împreună cu Dana Jalobeanu. Despre invitată: A studiat fizică și filosofie (la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj) și am făcut un doctorat în filosofia științei la Universitatea din București. A avut numeroase specializări post-universitare la Colegiul Noua Europă (New Europe College, Bucharest), Warburg Institute (London), Max Planck Institute for History of Science, Princeton University etc. Aria sa de specializare este istoria și filosofia modernității timpurii. Editează operele filosofice ale lui Francis Bacon și este membru în proiectul The Oxford Francis Bacon. Este director fondator al revistei Journal of Early Modern Studies și al seminarului Princeton Bucharest Seminar in Early Modern Philosophy. A mai lucrat pe filosofia Renașterii, recepția stoicismului în modernitate și diverse aspecte ale cosmologiei filosofice. Din 2009 predă la Facultatea de Filosofie a Universității din București. A publicat de curând „Spectacolul filozofiei. Cum citim Scrisorile lui Seneca?”, la Editura Humanitas.
Ce sunt asteroizii? De ce ar trebui să ne ferim de ei? Care e rolul astronomilor amatori? Ce este poluarea cu lumină? La aceste întrebări și altele din același domeniu ne va răspunde Ovidiu Văduvescu, astronom la Isaac Newton Group of Telescopes în La Palma, Insulele Canare, într-o discuție LIVE moderată împreună cu Ada Roseti miercuri de la ora 21.00, aici https://www.youtube.com/watch?v=bsOLc3M5zyM Dacă ai și tu curiozități despre astronomie, pune o întrebare aici și, dacă întrebarea ta va primi răspuns în cadrul emisiunii, poți câștiga o carte de la Editura Humanitas.
Despre invitat: Adrian Apetri s-a născut la Târgu Mureș și a absolvit în 1997 Facultatea de Chimie și Inginerie Chimică de la Universitatea Babeș-Bolyai. După o prima tentativă de doctorat în cinetică chimică în România, abandonată în 1999, se înscrie la studii doctorale la Case Western Reserve University, în cadrul Departamentului de Fiziologie și Biofizică, unde se convertește, de altfel, la biochimie. Își susține doctoratul în 2004. Este specialist în plierea proteinelor și problemele care apar datorită “misfolding” cu accent pe prioni (boală vacii nebune și variantele umane (Creutzfeldt Jacob, Fatal Familial Insomnia) dar și alte proteine implicate în Alzheimers, Parkinsons etc.). A fost cercetător postdoctoral la Case Western Reserve University, Departamentul de Fiziologie și Biofizică, în 2004-2005. Între 2006 și 2009 lucrează la Howard Hughes Medical Institute Fellow la Yale University, ca o continuare a aventurii în lumea proteinelor (pliere, chaperoni, conexie cu bolile neurodegenerative). În 2010, se întoarce în Europa și lansează un start-up, Crucell, care este mai târziu achiziționat de Johnson and Johnson. În toți acești ani a construit laboratoare și grupuri de cercetare, a lucrat pe programe de anticorpi și vaccinuri, pe chestiuni de neurodegenerare și, mai târziu, în domeniul infecțiilor respiratorii. A supraviețuit pandemiei de Covid pe două fronturi: cetățean supus restricțiilor și cercetător în prima linie
Se poate prevedea un cutremur, ce este acumularea de stres tectonic si ce se poate face în zonele cu risc ridicat de cutremur? Sunt doar cateva dintre intrebarile la care va raspunde in urmatoarea ora invitatul nostru in Deschis la Cercetare, Bogdan Enescu, profesor la departamentul de Geofizică al Universităţii din Kyoto, într-o discuție LIVE moderată împreună cu Ada Roseti miercuri de la ora 21.00. Dacă întrebarea pusă de tine e aleasă de Bogdan Enescu pentru a primi răspuns la începutul discuţiei, poți câștiga o carte de la Editura Humanitas.
Pe de altă parte, cum poate contribui educația la pregatirea viitorului? Educația nu este o anexă a economiei ; ea nu trebuie judecată doar în funcție de calitatea și de eficiența cu care formează forța de muncă pentru economia viitorului. Educația trebuie să contribuie major la construirea identității (individuale sau de grup), la dezvoltarea plenară a personalității umane. Identitatea este cel puțin la fel de importantă ca și angajabilitatea. Ce competențe trebuie formate azi în educație pentru ca să ne fie bine în economia de mâine? Este foarte greu să știm ce competențe concrete sunt necesare. Toți cei care propun un set de competențe au in minte un anumit tip de viitor. Iar daca el nu are loc, toata construcția e un eșec. Putem să stabilim un set de meta-competențe, adică un tip special de competențe care pot genera ad hoc competențele adecvate în funcție de cum se configurează viitorul, atunci când se configurează. În opinia noastră, acestea sunt următoarele: autodisciplina, antreprenoriatul, gândirea de designer și autonomia. ________________ Despre invitat Mircea Miclea este absolvent al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Din 1995, este doctor în psihologie al aceleiași universități. S-a perfecționat, urmând cursuri postuniversitare la Colegiul Noua Europă (1998-1999) și ca bursier la Netherlands Institute of Advanced Studies (1999-2000). În anul 2004, a absolvit un Masterat în Administrarea Afacerilor, la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. În perioada 2001-2004, a deținut funcția de cancelar general al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Mircea Miclea a fost Ministru al Educației și Cercetării și a elaborat mai multe strategii și rapoarte naționale în domeniul educației. Este psiholog principal cu experiență vastă de practician și formator în psihoterapie, fiind titular la mai multe discipline de specialitate (ex. Modificări cognitiv-comportamentale, Psihoterapie cognitiv-comportamentală) și formator pentru alte cursuri acreditate de Colegiul Psihologilor din România (ex. Metode online de prevenție și psihoterapie a anxietății).
Mircea Miclea este directorul unui centru de cercetare-dezvoltare în domeniul psihologiei, Cognitrom, unde a coordonat dezvoltarea mai multor platforme inovatoare de evaluare și intervenție psihologică computerizată pentru copii, adolescenți și adulți utilizate la nivel național, în instituții publice și private. Prof. Miclea este autor și coautor la numeroase lucrări științifice publicate în jurnale naționale și internaționale și membru fondator al jurnalului științific „Cognition, Brain, Behavior: An Interdisciplinary Journal”. Este laureatul Premiului Elisabeth Pilkington Rațiu pentru Sănătate Mintală 2017, o recunoaștere pentru „contribuția la dezvoltarea și promovarea intensivă a cercetării în domeniul Psihologiei, susținând avansarea cunoașterii precum și formarea tinerilor cercetători și specialiști.
Luni 16 mai, ora 19:00, va invit la o discutie cu Gaia Vince, o cunoscută jurnalistă și realizatoare de emisiuni dedicate științei, despre noua sa carte, aparuta la Editura Humanitas: https://humanitas.ro/humanitas/carte/focul-limbajul-frumusetea-timpul Discutia va fi tradusa si in limba romana si va putea fi urmarita atat pe Facebook cat si pe Youtube.
Află cum inginerii de azi rezolvă probleme mecanice cu ajutorul simularilor computerizate, în discuția cu Dan Negruț, profesor de inginerie mecanică la Wisconsin University din Madison. Urmărește LIVE discuția moderată împreună cu Ada Roseti marți de la ora 21.00, pe https://www.youtube.com/watch?v=5z6KqW2_XWY. Dacă ai curiozități, pune o întrebare aici și, dacă întrebarea va primi răspuns în cadrul emisiunii, poți câștiga o carte de la Editura Humanitas.
Tudor Oprea are peste 30 de ani de experiență în descoperirea de noi medicamente, a lucrat cu giganți din domeniul farmaceutic, precum AstraZeneca, și a fost profesor de medicină, științe farmaceutice și biochimie în cadrul Departamentului de Bioinformatică al Universității din New Mexico. În seara aceasta, de la ora 21.00, împreună cu Ada Roseti, l-am invitat pe Tudor Oprea să ne spună cum se naște un medicament. Puteți să contribuiți la această discuție punând aici întrebări pentru invitatul nostru. Ca de obicei, cea mai interesantă întrebare va fi premiată cu o carte oferită de editura Humanitas.
Dezastrele pot fi naturale sau produse de om și își au originea în dezechilibrele între nevoia de resurse (umane și materiale) și resursele avute la dispoziție.
De aceea, managementul dezastrelor cere o pivotare de la a face totul pentru toți (ceea ce societatea se așteaptă în mod normal) la a face cât de mult pentru cât de mulți. Asta cere o schimbare a eticii în răspunsul la dezastre, în care țelul este un număr cât mai mic de decese care ar fi pot fi evitate.
Numărul dezastrelor este în continuă creștere, și chiar dacă numărul deceselor este în scădere, numărul celor afectați de dezastre este și el în continuă creștere. Omenirea nu face destul pentru a încetini sau opri factorii determinanți ai riscului de dezastre, care sunt sărăcia și inechitatea, inegalitatea economică, schimbarea climei, dezvoltarea urbană rapidă și neplanificată, lipsa considerațiilor legate de pregătirea împotriva dezastrelor în dezvoltarea zonelor geografice și urbane, și a resurselor naturale.
Există și alți factori care facilitează vulnerabilitatea la dezastre, cum ar fi schimbările demografice, politicile de dezvoltare fără considerație pentru riscul de dezastru, lipsa regulamentelor și a stimulului pentru investiții private pentru protecția împotriva dezastrelor, lanțurile de distribuție și aprovizionare complexe, distribuirea inegală a tehnologiilor, utilizarea nesustenabilă a resurselor naturale, declinul ecosistemelor, pandemiile și epidemiile.
Despre invitat: Tudor Codreanu a absolvit Medicina la Cluj. A făcut un masterat în Medicina Dezastrelor la Universitățile din Novara (Italia) și Bruxelles (Belgia) și a obținut un doctorat în Medicina de Dezastre și Catastrofe la Universitatea Australiei de Vest. Din 2007 predă cursuri de medicină de dezastre și de bioterorism la Cluj și în cadrul Cursului European de Masterat. După o perioadă ca medic rezident chirurg tot la Cluj, s-a mutat la Spitalul din Elgin (Scoția), unde a practicat vreme de zece ani medicina de urgență. Din 2009, s-a instalat cu familia în Australia de Vest, unde a lucrat în secțiile de urgență din Bunbury și Busselton. Este comandantul pentru Australia de Vest al Diviziei de Asistență medicală de urgență în regiunea Pacificului de Sud-Est pentru misiuni complexe, precum și unul din cei opt șefi de misiune al echipelor de ajutor medical de urgență în dezastre ai Centrului Național de Terapie Intensivă și Traumă al Australiei cu sediul în Darwin. În sfârșit, este comandantul Centrului de Coordonare a Incidentelor în Australia de Vest, fie că e vorba de agenți biologici (COVID), sau cicloane, sau focuri sălbatice.
Cum citim trecutul pe care ne construim viitorul? Chestiunea istoriei și a istoriografiei arhitecturii trece printr-un proces de reevaluare care scoate la lumina personaje, istorii, evenimente, clădiri ce ne obligă să privim cu alți ochi felul în care proiectăm azi pentru lumea de mâine. Asemeni lui Angelus Novus al lui Paul Klee, despre care Walter Benjamin spunea că este îngerul istoriei care merge către viitor uitându-se spre trecut, tot așa arhitectură trebuie să-și reconsidere relația cu trecutul pentru a putea merge înainte. Care sunt provocările prezentului care vor da formă viitorului pe care noi îl construim? Interdisciplinaritate. Globalizare. Localizare. Mișcări sociale. Tehnologie. Lume virtuală. Corporalitate. Climă. Energie. Sustenabilitate. Alienare. Comunitate. Individualism. Etică. Felul în care cursurile și proiectele de atelier reflectă aceste provocări contemporane dă măsură modului în care vom pregăti nu doar arhitecți, ci cetățeni responsabili și empatici la lumea înconjurătoare. _________________________
Andreea Mihalache este asistent universitar la Clemson School of Architecture unde predă proiectare, istoria și teoria arhitecturii și cursuri de vizualizare. Fost bursier Fulbright, a predat la UAUIM în București, la Catholic University of America în Washington, D.C., Virginia Tech, Mississippi State University. Are doctorate în arhitectură de la Ion Mincu și Virginia Tech. Cercetarea ei se concentrează pe intersecția între arhitectură și artele vizuale din a două jumătate a secolului al XX-lea, fenomenologie, estetică, domesticitate, memorie individuală și colectivă. A publicat în reviste și antologii în SUA, Marea Britanie, Spania, Chile, a prezentat lucrări la conferințe și colocvii internaționale. Este autorul cărții „Metamorphoses of Boredom. Wandering. Waiting. Wandering” în curs de apariție la University of Virginia Press. Cel mai recent, a câștigat titlul de 2020-2022 Creativity Professorship la College of Architecture, Arts and Humanities la Clemson University și premiul pentru cel mai bun articol din 2020 al publicației The Plan Journal pentru articolul „Musings on Boredom, Midcentury Architecture and Public Spaces.”
Invitat: Augustin Ioan (arhitect) Ce va mai însemna să locuim în condiții de mobilitate neliniștită, angoasata, de pendulare migratorie între destinații temporare, un temporar permanentizat? Cum arată, oare, casele de mâine, locuirea întreolaltă, vecinătatea, singurătatea? Dar faptul că se locuiește, deja, în afara planetei noastre și că urmează baze lunare și marțiene? Până atunci, aici, pe pământ, avem de discutat despre ipostaze ale locuirii ca reglaje fine ale raportului public (comunitarist) versus privat. ___________________ Augustin Ioan (n. 1965) este profesor la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București. Eseist, poet, publicist, este doctor în arhitectură și în filosofie, cu o licență în teologie, a urmat o parte din studii la Universitatea din Cincinnati. A fost profesor invitat la numeroase universități din Europa și din Statele Unite. Este autorul a peste douăzeci de lucrări consacrate arhitecturii, cu deosebire arhitecturii sacre, istoriei arhitecturii și transformărilor ei contemporane. Câștigător al concursului pentru Catedrala Patriarhala București, cu un colectiv de arhitecți si studenți de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București (2002), a proiectat și a realizat noua Catedrală Arhiepiscopală din Curtea de Argeș.
Ce legături mai păstrează etica zilelor noastre cu reflecţiile filosofilor din Antichitate despre cum să ducem o viaţă bună, să găsim împlinirea, să fim împăcaţi cu deciziile noastre, ba chiar să dobândim recunoştinţa celor care vor veni după noi? Pe o piaţă invadată de reclame înşelătoare, influenceri fără substanţă şi reţete de fericire în câţiva paşi, cum ne identificăm reperele valorice şi cum restabilim sursele încrederii? Cum ne exersăm atenţia, răbdarea şi capacităţile reflexive, când lumea de mâine parcă nu mai are răbdare cu noi? Cum putem să ne construim pe noi înşine, lăsându-ne răgazul unor încercări felurite, fără să ne grăbim să spunem că asta e ceea ce suntem sau ceea ce vrem cu adevărat? Cum construim relaţii personale durabile şi de calitate, în era online? Despre aceste subiecte şi multe alte provocări sau capcane pândind etica viitorului, vă invit să discutăm miercuri seară.
Cristian Iftode este conferenţiar dr., directorul Departamentului de Filosofie Practică şi Istoria Filosofiei de la Universitatea din Bucureşti. Susţine cursuri de etică, terapie filosofică, estetică şi filosofie contemporană. A publicat numeroase studii în lucrări colective sau reviste de specialitate din ţară şi străinătate, precum şi volume de autor, dintre care menţionăm Filosofia ca mod de viaţă: Sursele autenticităţii (Ed. Paralela 45, 2010), Aristotel. Problema analogiei şi filosofia donaţiei (Ed. Universităţii din Bucureşti, 2015) şi Viaţa bună.O introducere în etică (Ed. Trei, 2021). Susţine constant conferinţe publice, ateliere de filosofie practică şi desfăşoară o substanţială activitate publicistică, menită să probeze relevanţa filosofiei pentru viaţa de zi cu zi.
Bineti ati venit la seria noua “arhivele viitorului”!
Cu Iulia Militaru & Miki Braniște
Odată cu situația particulară în care ne-au împins evenimentele recente a sporit și interesul general pentru „ce-va-să-fie” și „cum mai proiectăm viitorul?”. Ne-am trezit deodată în imposibilitatea de a discuta adecvat și de a adapta noțiunea de viitor contextului actual, orice reprezentare a lui devenind imposibilă. Cauza pare a fi în primul rând o eradicare a gândirii utopice din conștiința colectivă cu rădăcini în spaima occidentală față de această gândire și în teoriile sfârșitului istoriei, a neîncrederii în marile narațiuni, totul culminând într-un discurs conservator, antiprogresist, și generând un val de pesimism și o lipsă de perspectivă. Literatura pseudo-progresistă care a mai supraviețuit ieșirii din postmodernitate reflectă de fapt această situație a neputinței de a imagina. Literatura contemporană începe să se închidă într-o formă de performativitate sterilă și apolitică, atunci când nu eșuează complet în cinism. Cum poate să contribuie literatura la reabilitarea imaginației și la mobilizarea speranței active pentru viitor? *** Presiunea constantă în vederea asigurării nevoilor de bază pentru supraviețuire sau unui trai decent a unei părți majoritare a populației globului este tot mai mare în timp ce bogăția se acumulează la cei 1%. În această situație de presiune sunt incluși și artiștii și persoanele care contribuie la cultura vie, lucru ce îi îndepărtează de ceea ce ar trebui să fie mizele muncii lor. Arta și cultura sunt locul din care ne putem inspira pentru modele alternative de trai într-o lume globală care se bazează pe narațiuni dominante create în jurul creșterii economice cu orice preț. Retragerea statului din susținerea domeniului artistic și cultural este tot mai evidentă, iar presiunea financiară are deja efecte. Supraviețuirea individuală și instituțională duce la schimbarea focusului către subiecte care ne fac mai ușoară adaptarea la condițiile existente, conforme unei realități care nu trebuie schimbată, adică o realitate care stimulează o gândire ne-critică. Marginile, încă vii și în auto-chestionare în raport cu centrul, pot fi sursa de gândire laterală care poate impulsiona imaginația către viitoruri alternative.
Miki Braniște Curator, manager cultural, lector asociat la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Manager cultural și curator pentru arte performative și proiecte interdisciplinare, Miki este președintă a asociației Colectiv A din Cluj. A fost directorul festivalului TEMPS D’IMAGES din Cluj din 2008 până în anul 2017. Între 2009 si 2019 a fost membră a board-ului de conducere a spațiului de artă contemporană Fabrica de Pensule participând activ la strategia generală a acestuia. Între 2017-2019 a realizat programul artistic dedicat artelor spectacolului la Fabrica de Pensule. Începând cu anul 2017 a creat, în calitate de curator, programul Cultural Management Academy la inițiativa Goethe Institut Bucharest. A dezvoltat o activitate susținută în curatoriat și management cultural acestea reprezentând totodată și domeniile ei de expertiză. Începând cu anul 2018 a devenit lector asociat la Facultatea de Teatru și Film din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj.
🔸Distribuie pe Instagram! https://joinsnippet.com 0:00 Introducere 0:52 Scrisoare din secolul XVII citita cu raze X 6:10 Cometele din colectia planetei Jupiter
