Afla ce spun studiile stiintifice despre felul in care genele noastre influenteaza nevoile nutritive ale organismului cu cercetatorul Mihai Niculescu, intr-o emisiune moderata impreuna cu Ada Roseti. Pune o intrebare legata de acest subiect aici si poti castiga o carte oferita de editura Humanitas, daca intrebarea ta va primi raspuns in transmisia live de azi de la ora 21.00.
Category: Fizica
-

Cum a gestionat Australia pandemia?
Invitat: Tudor Codreanu, comandantul pentru Australia de Vest al Diviziei de Asistență medicală de urgență
LIVE miercuri 21:00 aici: https://www.youtube.com/watch?v=FylYXPNc0pg
/>
Medicina de dezastre și catastrofe reprezintă îmbinarea medicinei de urgență cu managementul dezastrelor. Suntem înconjurați de hazarduri care devin riscuri pentru individ, pentru grup și pentru comunitate, numai atunci când hazardul poate avea efecte asupra lor.Dezastrele pot fi naturale sau produse de om și își au originea în dezechilibrele între nevoia de resurse (umane și materiale) și resursele avute la dispoziție.
De aceea, managementul dezastrelor cere o pivotare de la a face totul pentru toți (ceea ce societatea se așteaptă în mod normal) la a face cât de mult pentru cât de mulți. Asta cere o schimbare a eticii în răspunsul la dezastre, în care țelul este un număr cât mai mic de decese care ar fi pot fi evitate.
Numărul dezastrelor este în continuă creștere, și chiar dacă numărul deceselor este în scădere, numărul celor afectați de dezastre este și el în continuă creștere. Omenirea nu face destul pentru a încetini sau opri factorii determinanți ai riscului de dezastre, care sunt sărăcia și inechitatea, inegalitatea economică, schimbarea climei, dezvoltarea urbană rapidă și neplanificată, lipsa considerațiilor legate de pregătirea împotriva dezastrelor în dezvoltarea zonelor geografice și urbane, și a resurselor naturale.
Există și alți factori care facilitează vulnerabilitatea la dezastre, cum ar fi schimbările demografice, politicile de dezvoltare fără considerație pentru riscul de dezastru, lipsa regulamentelor și a stimulului pentru investiții private pentru protecția împotriva dezastrelor, lanțurile de distribuție și aprovizionare complexe, distribuirea inegală a tehnologiilor, utilizarea nesustenabilă a resurselor naturale, declinul ecosistemelor, pandemiile și epidemiile.
Despre invitat:
Tudor Codreanu a absolvit Medicina la Cluj. A făcut un masterat în Medicina Dezastrelor la Universitățile din Novara (Italia) și Bruxelles (Belgia) și a obținut un doctorat în Medicina de Dezastre și Catastrofe la Universitatea Australiei de Vest. Din 2007 predă cursuri de medicină de dezastre și de bioterorism la Cluj și în cadrul Cursului European de Masterat. După o perioadă ca medic rezident chirurg tot la Cluj, s-a mutat la Spitalul din Elgin (Scoția), unde a practicat vreme de zece ani medicina de urgență. Din 2009, s-a instalat cu familia în Australia de Vest, unde a lucrat în secțiile de urgență din Bunbury și Busselton. Este comandantul pentru Australia de Vest al Diviziei de Asistență medicală de urgență în regiunea Pacificului de Sud-Est pentru misiuni complexe, precum și unul din cei opt șefi de misiune al echipelor de ajutor medical de urgență în dezastre ai Centrului Național de Terapie Intensivă și Traumă al Australiei cu sediul în Darwin. În sfârșit, este comandantul Centrului de Coordonare a Incidentelor în Australia de Vest, fie că e vorba de agenți biologici (COVID), sau cicloane, sau focuri sălbatice. -

Biologist Richard Dawkins and physicist Lawrence Krauss discuss about evolution, life and Cosmos.
Videoul are SUBTITRĂRI ÎN ROMÂNĂ!
Biologul britanic Richard Dawkins și fizicianul americano-canadian Lawrence Krauss au fost în dialog cu fizicianul român Cristian Presură pentru a discuta despre cele mai recente progrese ale științei și a răspunde marilor întrebări ale prezentului. Eveniment organizat de Universitatea Româno-Americană în cadrul „RAU Science Talks”.
Multumesc in special lui Raul pentru traducere!
#subtitrariinromana -

Va găsi telescopul James Webb viață extraterestră? LIVE cu Diana Dragomir, cercetător NASA
Afla cum cauta telescopul James Webb viata pe alte planete! Intra in direct la intalnirea cu Diana Dragomir, cercetator in cadrul proiectului TESS de monitorizare a exoplanetelor prin metoda tranzitiei si cercetator la University of New Mexico. Diana ne va povesti despre exoplanetele pe care le-a descoperit pana acum dar si despre datele pe care le asteapta de la telescopul James Webb. Intalnirea poate fi urmarita LIVE de la 21:00 aici: https://www.youtube.com/watch?v=JOlCm2dhsPA
-

Anonymous din spatele realității 👓 Ce este în realitate realitatea?
Cumpara cartea 📙 “Care e diferența dintre un copil și un laptop?” de aici https://bit.ly/3h4auLZ
🔸 SPRIJINĂ FINANCIAR ►https://patreon.com/cristianpresura
🔸 DEVINO MEMBRU ►https://bit.ly/35Q8vXC❗Discord ► https://www.discord.gg/presura
❗Instagram ► https://www.instagram.com/cristianpresura/
❗TikTok ► https://www.tiktok.com/@cristian.presura
❗Facebook ► https://www.facebook.com/presura
❗Facebook page ► https://www.facebook.com/stiintaclub
❗Twitch ► https://www.twitch.tv/cristian_presura🔊 Spotify Podcast ► https://spoti.fi/3dbvYo6
🔊 MixCloud Podcas ► https://www.mixcloud.com/StiintaClub/📙 Carte ► “O calatorie prin Univers”: https://bit.ly/3pdOfGp
📙 Carte ► “Fizica Povestita”: https://bit.ly/2YsKaAc
📙 Carte ► “Care e diferența dintre un copil și un laptop?” https://bit.ly/3h4auLZ
❗Asociația “Știinta pentru toți” ► https://www.presura.ro/Editare video: Oprea Ervin
https://www.youtube.com/channel/UCbKb8T_hCyNbFIKyIWlfwvgTestați gratuit 3 luni aplicațiia Da Vinci Kids: https://get.davincikids.tv/cristianpresura/
-

Urmareste cu noi LIVE lansarea telescopului James Webb.
Lansarea are loc pe 25 decembrie la ora 14:20. Urmarim LIVE lansarea impreuna cu Claudiu Tanaselia si Danivers. Pana atunci, urmariti acest video cu detaliile despre James Webb: https://www.youtube.com/watch?v=Jb5dFwEtEk0
-

S-a lansat James Webb! 🪐 Telescopul care privește înapoi în timp!
Urmareste aici cu noi lansarea care a fost cu succes: https://www.youtube.com/watch?v=yuvwZWeCA4Q&t=1s&ab_channel=CristianPresur%C4%83
/>
🔸 SPRIJINĂ FINANCIAR ►https://patreon.com/cristianpresura
🔸 DEVINO MEMBRU ►https://bit.ly/35Q8vXC❗Discord ► https://www.discord.gg/presura
❗Instagram ► https://www.instagram.com/cristianpresura/
❗TikTok ► https://www.tiktok.com/@cristian.presura
❗Facebook ► https://www.facebook.com/presura
❗Facebook page ► https://www.facebook.com/stiintaclub
❗Twitch ► https://www.twitch.tv/cristian_presura🔊 Spotify Podcast ► https://spoti.fi/3dbvYo6
🔊 MixCloud Podcas ► https://www.mixcloud.com/StiintaClub/📙 Carte ► “O calatorie prin Univers”: https://bit.ly/3pdOfGp
📙 Carte ► “Fizica Povestita”: https://bit.ly/2YsKaAc
📙 Carte ► “Care e diferența dintre un copil și un laptop?” https://bit.ly/3h4auLZ
❗Asociația “Știinta pentru toți” ► https://www.presura.ro/Urmareste aici toata #seriacool din care acest video face parte:
https://www.youtube.com/playlist?list=PLcod69NUBSYiWVp2QL98wG0hTZYO1JL7X
/>Aceste videoclipuri sunt editate și conțin materiale precum animații/muzică realizate de Radu Ungureanu Grozea . ❗Instagram ► raduungureanu1996Testați gratuit 3 luni aplicațiia Da Vinci Kids: https://get.davincikids.tv/cristianpresura/
-

Deschis la cercetare: Sănătatea mintală cu Ioana Podină
Pune o întrebare și câștigă o carte de la Humanitas! Diseara la 21:00 e din nou „Deschis la cercetare” și vă aștept alături de Ada Roseti și invitata noastră, Ioana Podină, pentru a afla ce spun cercetările despre sănătatea noastră mintală.
-

Deschis la cercetare: Dinamica Pământului cu Vlad Manea
Pune o intrebare si castiga o carte de la Humanitas! Diseara la 21:00 e din nou „Deschis la cercetare” si va astept alaturi de Ada Roseti si invitatul nostru, Vlad Manea, pe https://www.youtube.com/presura1. Vom vorbi cutremure, vulcani și supercomputerele cu care Vlad Manea face modelarea proceselor geofizice care stau la baza lor.
-

Deschis la cercetare editie speciala: Virologie cu Mihnea Bostina
Diseara la 22:00 pe https://www.youtube.com/presura1 vorbim despre Omicron, noua varianta a virusului Covid-19 cu virologul Mihnea Bostina, de la Departamentul de microbiologie și imunologie al Universității din Otago, Noua Zeelandă, in noua serie “Deschis la cercetare” moderata impreuna cu Ada Roseti. Poti pune intrebari incepand de acum, vom incerca sa le raspundem diseara de la ora 22.00.
-

Deschis la cercetare: Ecologie acvatică alături de Bogdan Drugă
Pune o intrebare si castiga o carte de la Humanitas! Joi seara seara la 21:00 e din nou „Deschis la cercetare” si va astept alaturi de Ada Roseti si invitatul nostru, Bogdan Druga, pe https://www.youtube.com/watch?v=Oi9cL8s1SB8. Vom vorbi despre sistemul care produce peste 50% din oxigenul pe care il respiram si despre contributii romanesti la cercetari de varf.
-

Arhivele viitorului – ep. 11: Cum învățăm să construim spațiul?
Invitată: Andreea Mihalache
Moderatori: Ciprian Mihali si Cristian PresuraCum citim trecutul pe care ne construim viitorul? Chestiunea istoriei și a istoriografiei arhitecturii trece printr-un proces de reevaluare care scoate la lumina personaje, istorii, evenimente, clădiri ce ne obligă să privim cu alți ochi felul în care proiectăm azi pentru lumea de mâine. Asemeni lui Angelus Novus al lui Paul Klee, despre care Walter Benjamin spunea că este îngerul istoriei care merge către viitor uitându-se spre trecut, tot așa arhitectură trebuie să-și reconsidere relația cu trecutul pentru a putea merge înainte.
Care sunt provocările prezentului care vor da formă viitorului pe care noi îl construim? Interdisciplinaritate. Globalizare. Localizare. Mișcări sociale. Tehnologie. Lume virtuală. Corporalitate. Climă. Energie. Sustenabilitate. Alienare. Comunitate. Individualism. Etică. Felul în care cursurile și proiectele de atelier reflectă aceste provocări contemporane dă măsură modului în care vom pregăti nu doar arhitecți, ci cetățeni responsabili și empatici la lumea înconjurătoare.
_________________________Andreea Mihalache este asistent universitar la Clemson School of Architecture unde predă proiectare, istoria și teoria arhitecturii și cursuri de vizualizare. Fost bursier Fulbright, a predat la UAUIM în București, la Catholic University of America în Washington, D.C., Virginia Tech, Mississippi State University. Are doctorate în arhitectură de la Ion Mincu și Virginia Tech. Cercetarea ei se concentrează pe intersecția între arhitectură și artele vizuale din a două jumătate a secolului al XX-lea, fenomenologie, estetică, domesticitate, memorie individuală și colectivă. A publicat în reviste și antologii în SUA, Marea Britanie, Spania, Chile, a prezentat lucrări la conferințe și colocvii internaționale. Este autorul cărții „Metamorphoses of Boredom. Wandering. Waiting. Wandering” în curs de apariție la University of Virginia Press. Cel mai recent, a câștigat titlul de 2020-2022 Creativity Professorship la College of Architecture, Arts and Humanities la Clemson University și premiul pentru cel mai bun articol din 2020 al publicației The Plan Journal pentru articolul „Musings on Boredom, Midcentury Architecture and Public Spaces.”
-

Ora exactā întreţine dezordinea din Univers
🔸 SPRIJINĂ FINANCIAR ►https://patreon.com/cristianpresura
🔸 DEVINO MEMBRU ►https://bit.ly/35Q8vXC❗Discord ► https://www.discord.gg/presura
❗Instagram ► https://www.instagram.com/cristianpresura/
❗TikTok ► https://www.tiktok.com/@cristian.presura
❗Facebook ► https://www.facebook.com/presura
❗Facebook page ► https://www.facebook.com/stiintaclub
❗Twitch ► https://www.twitch.tv/cristian_presura🔊 Spotify Podcast ► https://spoti.fi/3dbvYo6
🔊 MixCloud Podcas ► https://www.mixcloud.com/StiintaClub/📙 Carte ► “O calatorie prin Univers”: https://bit.ly/3pdOfGp
📙 Carte ► “Fizica Povestita”: https://bit.ly/2YsKaAc
📙 Carte ► “Care e diferența dintre un copil și un laptop?” https://bit.ly/3h4auLZ
❗Asociația “Știinta pentru toți” ► https://www.presura.ro/Measuring the Thermodynamic Cost of Timekeepin:
https://journals.aps.org/prx/abstract/10.1103/PhysRevX.11.021029
The Thermodynamic Cost of Measuring Time:
https://physics.aps.org/articles/v10/88#0:00 Introducere
0:25 Intervenţie DIGI24
4:34 Adăugare mai detaliata a intervenţiei DIGI24Testați gratuit 3 luni aplicațiia Da Vinci Kids: https://get.davincikids.tv/cristianpresura/
-

Deschis la cercetare: Biochimie cu Ștefan Szedlacsek
Ștefan Szedlacsek a realizat prima clonare în Romania. Diseara, de la 21:00 pe https://www.youtube.com/watch?v=fZwhFhzaiOo Stefan ne va povesti aceasta aventura, impreuna cu alte subiecte fascinante: enzimele, biochimia, semnalizare celulara si receptorii moleculari. In cadrul intalnirii vom da un premiu in direct, unuia dintre cei care vor urmari interventia LIVE! Premiul este oferit de Editura Humanitas.
-

Ce nu poate explica fizica? 🙇♂️
Comanda cartea cu reducere 30% : https://www.libhumanitas.ro/care-e-diferenta-dintre-un-copil-si-un-laptop-cristian-presura-humanitas-2020.html
🔸 SPRIJINĂ FINANCIAR ►https://patreon.com/cristianpresura
🔸 DEVINO MEMBRU ►https://bit.ly/35Q8vXC❗Discord ► https://www.discord.gg/presura
❗Instagram ► https://www.instagram.com/cristianpresura/
❗TikTok ► https://www.tiktok.com/@cristian.presura
❗Facebook ► https://www.facebook.com/presura
❗Facebook page ► https://www.facebook.com/stiintaclub
❗Twitch ► https://www.twitch.tv/cristian_presura🔊 Spotify Podcast ► https://spoti.fi/3dbvYo6
🔊 MixCloud Podcas ► https://www.mixcloud.com/StiintaClub/📙 Carte ► “O calatorie prin Univers”: https://bit.ly/3pdOfGp
📙 Carte ► “Fizica Povestita”: https://bit.ly/2YsKaAc
📙 Carte ► “Care e diferența dintre un copil și un laptop?” https://bit.ly/3h4auLZ
❗Asociația “Știinta pentru toți” ► https://www.presura.ro/Editare ► Oprea Ervin ►https://www.youtube.com/channel/UCbKb8T_hCyNbFIKyIWlfwvg
Testați gratuit 3 luni aplicațiia Da Vinci Kids: https://get.davincikids.tv/cristianpresura/
-

Deschis la cercetare: Biodiversitate cu Lucian Pârvulescu
Urmareste intalnirea si castiga o carte de la Humanitas! Diseara la 21:00, pe https://www.youtube.com/watch?v=raFbm5-IJVU vorbim despre biodiversitate, cu Lucian Pârvulescu, in noua serie “Deschis la cercetare” moderata impreuna cu Ada Roseti.
-

Arhivele viitorului – ep. 9: Orașele de mâine – tehnologie sau back to basics?
Invitată: Alexandra Beldiman
Astăzi, virtualizarea și privatizarea spațiului a condus la de-spațializarea proceselor sociale, orașul devenind în mod progresiv o rețea de interacțiuni sociale virtuale (online), decuplată teritorial de un loc bine definit și de orașul în sine. Spațiul urban, dar și cel privat este pe cale să-și piardă dimensiunea teritorială, devenind tot mai mult unul electronic, virtual.
-

Deschis la cercetare: Imunologie cu Mihai Netea
Pune o intrebare mai jos si castiga o carte! Diseara la 20:00 (mai devreme cu o ora decat in mod obisnuit!), pe https://www.youtube.com/presura1 vorbim despre imunitate, sanatate si cercetare cu Mihai Netea (castigator al premiului “Spinoza” pentru cei mai buni cercetatori in Olanda si membru al Academiei Olandeze de Arte și Științe), in noua serie “Deschis la cercetare” moderata impreuna cu Ada Roseti. Pune ACUM o intrebare despre imunitate la comentariul pozei si poti castiga o carte de stiinta de la Humanitas! La unele dintre intrebari vom raspunde diseara, iar cea mai interesanta intrebare va primi premiul cel mare. Numele castigatorului il vom anunta la inceputul intalnirii de diseara.
-

Arhivele viitorului – ep. 8: Cum vom locui în viitor?
Invitat: Augustin Ioan (arhitect)
Ce va mai însemna să locuim în condiții de mobilitate neliniștită, angoasata, de pendulare migratorie între destinații temporare, un temporar permanentizat? Cum arată, oare, casele de mâine, locuirea întreolaltă, vecinătatea, singurătatea? Dar faptul că se locuiește, deja, în afara planetei noastre și că urmează baze lunare și marțiene? Până atunci, aici, pe pământ, avem de discutat despre ipostaze ale locuirii ca reglaje fine ale raportului public (comunitarist) versus privat.
___________________
Augustin Ioan (n. 1965) este profesor la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București. Eseist, poet, publicist, este doctor în arhitectură și în filosofie, cu o licență în teologie, a urmat o parte din studii la Universitatea din Cincinnati. A fost profesor invitat la numeroase universități din Europa și din Statele Unite. Este autorul a peste douăzeci de lucrări consacrate arhitecturii, cu deosebire arhitecturii sacre, istoriei arhitecturii și transformărilor ei contemporane. Câștigător al concursului pentru Catedrala Patriarhala București, cu un colectiv de arhitecți si studenți de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București (2002), a proiectat și a realizat noua Catedrală Arhiepiscopală din Curtea de Argeș. -

Dezbatere cu Alianța pentru Promovarea Științei (REÎNCĂRCARE)
Din pacate, inregistrarea LIVE sufera de desincronizare intre video si audio, asa ca o urc din nou pe canal. Aici se poate semna Apelul: https://secure.avaaz.org/community_petitions/ro/autoritatile_presa_cetateni_apelul_aliantei_pentru_promovarea_stiintei
-

Deschis la cercetare: Neuroștiințe cu Andrei Miu
Pune o intrebare mai jos si castiga o carte! Diseara la 21:00, pe canalul www.youtube.com/presura1 vorbim despre creier, neurostiinte, emotii cu Andrei C. Miu, intr-o serie noua, moderata impreuna cu Ada Roseti. Pune ACUM o intrebare despre neurostiinte la comentariul pozei si poti castiga o carte de stiinta de la Humanitas! La unele dintre intrebari vom raspunde diseara, iar cea mai interesanta intrebare va primi premiul cel mare. Premiul il anuntam la inceputul intalnirii.
-

Arhivele viitorului – ep. 7: Marile provocări ale eticii aplicate
Odată cu dezvoltarea științelor și creșterea cunoașterii despre natura umană și lumea din jurul nostru, multe alegeri care în trecut nu au părut să aibă încărcătură morală s-au dovedit a fi alegeri morale. De exemplu, s-a considerat că este indiferent din punct de vedere moral cum își cresc părinții copiii (sau, cel puțin, că este o chestiune privată, care nu privește pe nimeni din afara familiei), sau dacă consumăm produse de origine animală (și cum au fost obținute acestea), sau dacă alegem sa călătorim cu mașina sau cu autobuzul. Astăzi, aceste teme sunt printre cele mai arzătoare din punct de vedere moral.
Ar trebui ca vaccinarea să fie obligatorie? Sunt statele îndreptățite să restricționeze după bunul plac imigrația cetățenilor străini (inclusiv a refugiaților)? Ar trebui ca platformele online să cenzureze anumite forme de discurs al utilizatorilor lor? Avem o obligație morală să votăm, și dacă da, care sunt constrângerile care ar trebui să ne ghideze votul? Sunt acceptabile orice fel de tranzacții atât timp cât toți cei implicați sunt de acord cu ele? Care ar trebui să fie rolul religiei în dezbaterile publice ale unei societăți democrate? De ce sunt importante relațiile de familie? În paginile volumului veți găsi analize ale acestor întrebări (și altora asemenea) folosind instrumentele și metodele eticii aplicate.
Toate aceste întrebări au în comun faptul că se referă la alegeri morale, alegeri despre cum ar trebui procedat din punct de vedere moral, sau ale căror implicații sunt relevante din punct de vedere moral.
Această emisiune va fi, în același timp, și o dezbatere în jurul cărții „Alegeri morale. Teme actuale de etică aplicată”, pe care cei doi invitați, alături de Daniela Cutaș, au publicat-o recent la editura Polirom.
________________________________________
Invitați:
ADRIAN MIROIU este profesor de științe politice la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București. A publicat lucrări de filosofia limbajului și a științelor sociale, de teorie politică și de analiză a politicilor publice. Fuga de competiție (2016), Lumea lui Anaxagora (2017) și Între logică și etică (2020) sunt trei dintre cărțile sale mai noi.ALEXANDRU VOLACU este conferențiar în cadrul Facultății de Administrație și Afaceri a Universității din București, cadru didactic asociat al SNSPA și director al Bucharest Center for Political Theory. Principalele sale interese de cercetare sunt reprezentate de etica votului, teorii ale dreptății și teorii ale democrației. A publicat articole în jurnale internaționale precum Political Studies, Political Research Quarterly, Journal of Applied Philosophy, Philosophical Studies, Ethical Perspectives, Contemporary Political Theory și altele. Cea mai recentă carte a sa este Avem datoria de a vota? (Iași: Institutul European, 2019).
-

Arhivele viitorului – ep. 6: Filosofie și angajament social
Invitată: Ramona Ilea
În urmă cu două mii de ani, Seneca ne-a oferit o imagine a filosofiei ca sursă de îndrumare practică. Potrivit lui, filosofia ar putea fi un instrument pentru abordarea celor mai mari probleme ale umanității: sărăcia, boala și moartea. Dar filosofia nu este văzută astfel foarte des. Dimpotrivă, există o concepție comună că filosofia este interesantă și profundă, dar că nu are impact în lumea reală. În noua noastră emisiune, profesoara de filosofie Ramona Ilea va explora această relație dintre filosofie și activism. Ea va argumenta că filosofia este compatibilă cu activismul și poate contribui la dezbateri publice și ameliorarea unor probleme sociale. Pe baza cursurilor predate și cercetărilor efectuate in ultimii 15 ani, Ramona Ilea va explica felul în care filosofii pot sa încurajeze tinerii sa fie angajați în societate mai riguros si reflexiv, grație unui activism influențat de gândirea filosofică.
_____________________
Prof. dr. Ramona Ilea a făcut facultatea la University of Toronto și doctoratul la University of Minnesota. Este profesoară de filosofie și directoare de departament la Pacific University Oregon. A publicat numeroase articole și doua cărți, Experiential Learning in Philosophy (cu Julinna Oxley) și Consequentialism and Environmental Ethics (cu Avram Hiller și Leonard Kahn), și a creat site-ul https://www.engagedphilosophy.com/. A făcut peste 80 de prezentări profesionale, dintre care mai mult de 20 de prezentări despre implicarea civică. -

Povestea creierului 🧠În căutarea celui mai complicat obiect din univers
Invitat: Alexandru Babeş
Alexandru Babeş este profesor de neuroştiinţe şi fiziologie la Facultatea de Biologie a Universităţii din Bucureşti. Laboratorul pe care îl conduce se ocupă de studiul sistemului nervos periferic, al neuronilor senzitivi cu ajutorul cărora simţim durerea şi temperatura ambientală. A publicat peste treizeci de articole ştiinţifice în reviste internaţionale cu referenţi. Este coautor al unor studii apărute în Nature, Nature Medicine, Nature Communications, Journal of Neuroscience, Pain şi Journal of Physiology. Începând din 1995 a beneficiat de numeroase stagii de cercetare în Germania, Franţa, Marea Britanie şi Spania. A fost bursier al fundaţiei germane Alexander von Humboldt şi a primit din partea acesteia premiul pentru cercetare „Friedrich Wilhelm Bessel“ în 2019. În 2018 i s‑a acordat premiul „Nicolae Simionescu“ al Academiei Române. A fost preşedinte al Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice în perioada 2011–2012, iar din 2020 ocupă din nou această funcție.
Cartea se poate cumpara de aici: https://www.libhumanitas.ro/povestea-creierului-in-cautarea-celui-mai-complicat-obiect-din-univers-alexandru-babes-humanitas-2021.html -

Lansare NASA 🚀 Urmareste LIVE lansarea sondei Lucy spre asteorizii troieni!
Maine dupa 12:15 sonda Lucy pleaca pentru 12 ani sa studieze asteroizii troieni, iar eu si Claudiu Tănăselia (parsec.ro) retransmitem lansarea LIVE (link in primul comentariu).
Asteorizii astia sunt speciali, orbiteaza in jurul Soarelui pe aceeasi orbita ca a lui Jupiter si sinctron cu el, la 60 de grade inapoi si 60 de grade inainte. Intr-un fel, duc trena miresei 🙂 Cu zeci de kilometri diametru, abia ii vedem azi in telescoape.
In 2025, cand ajunge la ei, Lucy ii va vedea de aproape, cu o camera superperfomanta si cu un spectrometru in infrarosu Nu va fi usor, pentru ca sonda va avea o viteza de aproape zece kilometri pe secunda atunci cand trece pe langa asteorizi, asa ca trebuie sa fie foarte pregatita la fotografiat! (in cei 12 ani, doar 24 de ore in total sunt cele in care se fotografiaza si masoara eficient asteroizii).
Mai intai Lucy viziteaza asteorizii din fata lui Jupiter, apoi se intoarce spre Pamant, face un “fly by” si se duce la asteroizii din spatele lui Jupiter. Unii, ca Eurybates, sunt gri si bogati in carbon, altii, ca Orus, sunt rosii si bogati in materiale organice. Si da, numele sondei e dat dupa scheletul lui Lucy, o femela care a trait cu 3 milioane de ani in urma.
Despre toate acestea, si altele, maine in direct pe www.youtube.com/presura si aici pe Facebook! Va asteptam!
-

Securitatea de mâine și rolul tehnologiei. Arhivele viitorului, ep. 5
Invitat: Vlad Niculescu-Dincă
Securitatea e un concept important, fie că vorbim despre securitatea fizică a fiecăruia dintre noi, despre securitatea națională sau despre securitatea și pacea internațională. Pe de altă parte securitatea e un concept contestat. Ce înseamnă Securitate pentru unii poate fi interpretat ca amenințare de către alții, poate marginaliza sau exclude, poate justifica suspendarea unor libertăți, sau poate înlesni alocări de fonduri către mai multă supraveghere.
În același timp, viitorul securității este deseori legat de investiții în tehnologie. Fie că vorbim despre aplicarea tehnologiilor de recunoaștere facială și de predicție a criminalității în practicile de poliție, de rolul inteligenței artificiale în operațiuni militare, sau de securitatea cibernetică a infrastructurilor critice.
A înțelege securitatea de mâine devine strâns legat de o adecvată înțelegere a rolui tehnologiei în securitate. Și dacă ne dăm seama de implicațiile pentru libertate, viață privată și alte valori, am beneficia de pe urma cercetărilor care au ca subiect relația tehnologiei cu securitatea, fie că vorbim despre Studii de Securitate, Relații Internaționale, Filozofia Tehnologiei sau Studii de Supraveghere. O abordare interdisciplinară a subiectului ne pune într-o poziție mai bună să anticipăm și până la urmă, să ne construim mai conștient securitatea de mâine.
_______________________________
Dr. Vlad Niculescu-Dincă predă și cercetează în Haga la Institutul pentru Securitate și Afaceri Globale din cadrul Universității Leiden, Olanda. Și-a susținut doctoratul în 2016 la Universitatea din Maastricht cu o teză despre filosofia supravegherii mediate tehnologic. În 2017 a primit premiul Early Career Award din partea Societății pentru Filosofie și Tehnologie (Society for Philosophy and Technology) pentru o lucrare derivată din această cercetare. Are o diplomă de master din partea Universității Twente din Olanda în filosofia științei, tehnologiei și societății, a absolvit un program al Universității Tehnice din Eindhoven (PDEng), precum și Facultatea de Automatică și Calculatoare din București. -

Lansarea cărții „Călătorie în jurul omului” de Alexandru Stermin, biolog și explorator
Alexandru Stermin, biolog și explorator, ne conduce într-o experiența de descoperire de sine prin mijlocirea a trei spații care reprezintă pentru el trei extreme – jungla amazoniană, Los Angeles și Beijing -, în volumul recent publicat în colecția Știință a Editurii Humanitas, „Călătorie în jurul omului”.
La o discuția despre acest volum participă Alexandru Stermin, Carmen Strungaru, etolog, și Ciprian Mihali, profesor de filosofie contemporană la Universitatea Babes-Bolyai. Moderator: Corina Negrea, realizator de emisiuni de știință la Radio România Cultural.
„Biologul Alexandru Stermin călătorește în jurul lumii. Ceea ce începe ca un periplu în lumea biologiei, a neuroștiințelor și a psihologiei se transformă într-o incursiune în lumea ideilor și concepțiilor despre univers. Ca într-o călătorie pe suprafața unei hipersfere care se închide, Alexandru Stermin părăsește zona unde cultura noastră pune omul în centru, ca să regăsească în îndepărtări, paradoxal, același om cu întrebările lui cele mai adânci. Cartea este un excelent jurnal de călătorie care combină biologia, neuroștiințele și cultura filozofică, chestionând propriile noastre concepte și credințe despre ceea ce suntem și care este locul nostru în natură.“ — CRISTIAN PRESURĂ, fizician, autorul bestsellerului Fizica povestită
„Dacă n-aș fi fost Cătălin Gruia, mi-ar fi plăcut să fiu Alexandru Stermin. O să înțelegeți de ce spun acest lucru dacă veți citi paginile dintre aceste coperte. Vă recomand cu căldură să o faceți – nu veți descoperi doar o carte, ci vă veți descoperi, veți afla mai multe despre cine suntem, de unde venim și încotro ne îndreptăm.“ — CĂTĂLIN GRUIA, redactor-șef National Geographic
„Cu câteva zile înainte să împlinesc 30 de ani, am plecat singur într-o călătorie în jurul lumii. Primele nopți le-am dormit în jungla amazoniană, apoi zile întregi am umblat în alte două jungle – jungle urbane, pe cât de depărtate, pe atât de diferite –, Los Angeles și Beijing. M-am întors acasă mai viu, însuflețit de ce descoperisem, nu doar în lumea din jurul meu, ci și în lumea din mine – din noi, din om. 30 de ani a marcat pentru mine începutul marilor descoperiri geografice – explorând lumea am descoperit geografia ființei mele, cu continentele ei, de la cele mai luxuriante, cum sunt imaginația și iubirea, la cele mai întunecate și reci, cum este moartea. Despre fascinația acestei lumi vă povestesc aici.“ — ALEXANDRU N. STERMIN
-

Alfabetizarea cuantică
Pentru a folosi calculatoarele cuantice, pentru a invata sa le programam, aven nevoie sa intelegem cum functioneaza ele si cum sa le programam. Laurentiu Nita este student doctorand la Universitatea Durham din UK si specialist in calculatoare cuantice. El ne va povesti cum se programeaza calculatoarele cuantice si ne va prezenta un start-up pe care el l-a pornit pentru a invata cum se programeazaȘ Quarks Interactive.
-

Etica viitorului – cum ne construim pe noi înșine? Arhivele viitorului – ep. 4
Invitat: Cristian Iftode
Ce legături mai păstrează etica zilelor noastre cu reflecţiile filosofilor din Antichitate despre cum să ducem o viaţă bună, să găsim împlinirea, să fim împăcaţi cu deciziile noastre, ba chiar să dobândim recunoştinţa celor care vor veni după noi? Pe o piaţă invadată de reclame înşelătoare, influenceri fără substanţă şi reţete de fericire în câţiva paşi, cum ne identificăm reperele valorice şi cum restabilim sursele încrederii? Cum ne exersăm atenţia, răbdarea şi capacităţile reflexive, când lumea de mâine parcă nu mai are răbdare cu noi? Cum putem să ne construim pe noi înşine, lăsându-ne răgazul unor încercări felurite, fără să ne grăbim să spunem că asta e ceea ce suntem sau ceea ce vrem cu adevărat? Cum construim relaţii personale durabile şi de calitate, în era online? Despre aceste subiecte şi multe alte provocări sau capcane pândind etica viitorului, vă invit să discutăm miercuri seară.
Cristian Iftode este conferenţiar dr., directorul Departamentului de Filosofie Practică şi Istoria Filosofiei de la Universitatea din Bucureşti. Susţine cursuri de etică, terapie filosofică, estetică şi filosofie contemporană. A publicat numeroase studii în lucrări colective sau reviste de specialitate din ţară şi străinătate, precum şi volume de autor, dintre care menţionăm Filosofia ca mod de viaţă: Sursele autenticităţii (Ed. Paralela 45, 2010), Aristotel. Problema analogiei şi filosofia donaţiei (Ed. Universităţii din Bucureşti, 2015) şi Viaţa bună.O introducere în etică (Ed. Trei, 2021). Susţine constant conferinţe publice, ateliere de filosofie practică şi desfăşoară o substanţială activitate publicistică, menită să probeze relevanţa filosofiei pentru viaţa de zi cu zi.
-

Planeta 9 🪐 ar putea fi o gaură neagră!
🔸 SPRIJINĂ FINANCIAR ►https://patreon.com/cristianpresura
🔸 DEVINO MEMBRU ►https://bit.ly/35Q8vXC❗Discord ► https://www.discord.gg/presura
❗Instagram ► https://www.instagram.com/cristianpresura/
❗TikTok ► https://www.tiktok.com/@cristian.presura
❗Facebook ► https://www.facebook.com/presura
❗Facebook page ► https://www.facebook.com/stiintaclub
❗Twitch ► https://www.twitch.tv/cristian_presura🔊 Spotify Podcast ► https://spoti.fi/3dbvYo6
🔊 MixCloud Podcas ► https://www.mixcloud.com/StiintaClub/📙 Carte ► “O calatorie prin Univers”: https://bit.ly/3pdOfGp
📙 Carte ► “Fizica Povestita”: https://bit.ly/2YsKaAc
📙 Carte ► “Care e diferența dintre un copil și un laptop?” https://bit.ly/3h4auLZ
❗Asociația “Știinta pentru toți” ► https://www.presura.ro/Urmareste aici toata #seriacool din care acest video face parte:
https://www.youtube.com/playlist?list=PLcod69NUBSYiWVp2QL98wG0hTZYO1JL7X
/>Aceste videoclipuri sunt editate și conțin materiale precum animații/muzică realizate de Radu Ungureanu Grozea . ❗Instagram ► raduungureanu1996Testați gratuit 3 luni aplicațiia Da Vinci Kids: https://get.davincikids.tv/cristianpresura/
-

Arhivele viitorului. Ep. 3 – Despre teatrul și filmul de mâine
Cu Gianina Cărbunariu și Florin Șerban
Teatrul?
Având în vedere evoluția contextului pandemic, îmi pun în primul rând întrebări legate de stagiunea care tocmai a început. Cum vom lucra în teatre și cum vom reuși să ne întâlnim cu publicul? Ce strategii va trebui să inventăm nu doar pentru a supraviețui, ci pentru a face lucruri care să aibă sens în această realitate? Și nu e vorba doar de virus, ci de tot ceea ce virusul a accelerat și a acutizat în societate: polarizarea discursurilor în spațiul public, precaritatea, vulnerabilitatea, anxietatea și individualismul feroce. Vom reuși să construim legături care să ducă la o solidaritate de breaslă și la un dialog cu spectatorii?
În ceea ce privește planurile pe termen lung, nu am nici o îndoială că teatrul va continua să existe, însă nu pot să nu mă întreb: ce fel de teatru va supraviețui și în ce fel de lume? Cât de mare va fi presiunea comercialului asupra artelor performative? Văzând ce se întâmplă, de exemplu, în Polonia sau Ungaria, dar și în România, mă întreb iarăși ce forme va lua confruntarea dintre spiritul critic al unor artiști și viziunile politice conservatoare.
Filmul?
Dacă mi s-ar pune întrebarea „Cum va arăta filmul în viitor?”, aș fi excesiv de precaut cu răspunsul. M-aș afla într-o postură asemănătoare cu cel care, la apariția sonorului, e întrebat cum va arăta filmul în viitor, și, neatent, ar putea spune „În viitor filmul va avea sonor”. Spunând asta însă, ratează și întrebarea, ratează și răspunsul. Răspunsul la o astfel de întrebare – „Cum va arăta filmul în viitor?” nu poate fi, în zilele noastre ca și atunci, decât unul singur – „Va arăta la fel.” Dar, ar trebui adăugat, „în viitor, filmul va fi văzut diferit”. Cred că, de fapt, aici suntem. De-acum încolo, filmul va fi văzut diferit și, ne place sau nu, filmul începe să se întoarcă la origini.
________________________________
Invitații:
Gianina Cărbunariu
Regizoare și dramaturgă, Gianina este directoare a Teatrului Tineretului și curatoare a Festivalului de Teatru din Piatra Neamț.
Spectacolele sale de ficțiune au ca sursă de inspirație documentarea prin interviuri sau prin studierea unor arhive. Temele abordate privesc anumite realități sociale și politice de astăzi, dar și din istoria recentă românească și europeană.
Din 2001 face parte din grupul dramAcum, iar din 2004 lucrează atât ca artist independent, cât și ca artist invitat în teatre de stat din România sau din străinătate.
A participat cu spectacole la peste 40 de festivaluri internaționale și turnee în peste 15 țări. A fost prezentă în selecția oficială a Festivalului Avignon în 2014, cu spectacolul „Solitaritate”, co-produs de TNRS Sibiu și Festivalul Avignon, iar în 2016 spectacolul Tigrul (al cărui scenariu îl semnează) a fost inclus tot în selecția oficială a Festivalului Avignon.
Scenariile sale au fost traduse, publicate și montate de alți regizori în diferite teatre din lume, printre care Royal Court Londra, Schaubuehne Berlin, Kammerspiele Munchen, Royal Dramatic Theatre Stockholm, Volkstheater Viena.
Spectacole recente: VA URMA. Pe Planeta Oglindă (Teatrul Tineretului Piatra Neamț, 2021), VA URMA. Ghid performativ pentru spectator (TT, 2020), Frontal (Teatrul Tineretului Piatra Neamț, 2019), Elogiul lenei (Centro Dramatico Nacional, Madrid, 2018), Work in Progress (Emilia Romagna Teatro, Modena, 2018).
__________________________________
Florin Șerban
Florin Șerban este regizor, scenarist și producător de film. A debutat în film în 2010 cu Eu când vreau să fluier, fluier câștigând la Berlin atât Marele Premiu al Juriului, cât și premiul Alfred Bauer pentru inovație în film. Au urmat BOX (2015), Dragoste 1. Câine (2018), Dragoste 2. America (2020) și peste 30 de premii internaționale. Acum, Florin predă la Școala de Actorie și produce pentru Fantascope Films. -

Muzica și dansul la viitor
Invitați: Dan Dediu și Vava Ștefănescu
Cred că viitorul muzicii se va construi pe muzici ale trecutului. Muzicile viitorului, cele ce ar suna cu totul nou, vor trebui să mai aştepte. Un alt ev, poate altfel organizat şi mai puţin comod decât al nostru, le va putea aduce în prim-plan. Nu însă şi viitorul apropiat. Căci el se va hrăni în continuare din vampirizarea muzicilor trecutului, multiplicându-le, combinându-le la nesfârşit şi schimbându-le funcţia ori cadrul în societate.
Ecuaţia viitorului muzicii va fi următoarea: dispecerat plus necrofilie. Dispecerat – pentru că va clasa, organiza şi distribui traficul muzical pe întreaga planetă -, necrofilie – pentru că se va hrăni cu muzici ale epocilor defuncte, pe care le va resuscita într-un mod artificial.
Là ou j’allume le feu c’est ma demeure ! Proverb țigănesc (rom) din Boemia.
Oriunde se așează dansul, nu-și pierde proprietățile, particularitățile, natura. Oricât de mult s-ar duce în muzică, teatru, cinema sau alte arte, dansul spre deosebire de gimnastică sau mersul pe jos este un mod de a înțelege cu alte „instrumente” ceea ce este „aici” și „acum”. Oriunde e dans, este trăire, experiment, cunoaștere.Dansul este o artă a dispariției, și, ca în tot ce este performativ , este un mod de comunicare în care nu poți să faci „undo”, nu poți să iei înapoi ceea ce este făcut, ceea ce este „comis”. Tocmai din acest motiv este o artă care în orice instanță este deschisă spre viitor, spre momentul următor. Un moment absolut. Știința dispariției „convoacă prezentul, trecutul, viitorul”*Gheisha Fontaine – Les danses du temps
Indiferent de formele prin care se va manifesta dansul în viitor, cred că acestea sunt punctele în care va continua să existe. Formele se diversifică, vor fi mode, stiluri, conjugări sau transgresii, dar noi vom continua să dansăm.
O zi în care nu dansăm, este o zi pierdută pentru noi zicea Nietzsche; de ce oare?
Pina Bausch o imensă personalitate a coregrafiei moderne a parafrazat spunând : dansați, dansați altfel suntem pierduți!Invitați:
Dan Dediu
A studiat compoziţia la Bucureşti cu Ştefan Niculescu şi Dan Constantinescu, iar la Viena cu Francis Burt. A compus peste 170 de opusuri ce acoperă aproape toate genurile muzicale: 5 simfonii şi alte 20 piese pentru orchestră, 10 concerte (saxofon, violă, vioară, pian, violoncel, trombon, dublu concert pentru vioară, violoncel, triplu concert pentru flaut, clarinet, violoncel, triplu concert pentru vioară, violoncel, pian), 7 cvartete de coarde, muzică de cameră în diferite formaţii, muzică pentru pian, coruri, patru opere (Post-ficţiunea, Münchhausen, Eva!, O scrisoare pierdută) și o ConcertOperă (Wagner Under).
Este laureat al mai multor premii naţionale şi internaţionale de compoziţie și a coordonat în calitate de director artistic festivalul Săptămâna Internațională a Muzicii Noi (în 1999, 2001, 2007, 2008, 2016-2021).
Dan Dediu este profesor de compoziţie, director artistic al ansamblului Profil, iar între 2008-2016 a fost rectorul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti. De asemenea, este doctor honoris causa al Universității de Arte ”George Enescu” din Iași și al Universității din Craiova.Vava Ștefănescu este coregrafă și dansatoare care trăiește și lucrează în România.
Are un master în management cultural – Cooperare Artistică Internațională la Universitatea Paris VIII UFR Arts, Paris, Franța.
Portofoliul său artistic conține peste 45 de spectacole originale ori realizate în colaborare cu regizori importanți de teatru (Mihai Măniuțiu, Tompa Gaborr, David Zinder, Atila Vizayer, ș.a.) din care amintim Despre Tine (1998, 2020), Uitarea în regia lui Mihai Măniuțiu (2001,2008 – Teatrul Național Cluj), Visele călătorilor de pe Titanic (2004 – Teatrul Tony Bulandra, Târgoviște), Perscuitorii de perle (2002 – Opera Națională București), 16 lecții despre dezastrele…(2001, Teatrul Oleg Danovski, Constanța), Solo on line (2004, Teatrul Național Cluj), O vară fierbinte pe Iza (2007, Teatrul Național Cluj), Cvartet pentru o lavalieră instalaţie coregrafică (2008), Ghetto blaster, (2008Teatrul Masca Bucureşti), After All (2011, Festivalul Temps d’ Images, Cluj), Occupy Vava – instalație performativă (2012, TNC)…
Spectacolele sale au fost prezenate în presigioase festivaluri naționale și internaționale. -

Elon Musk a început turismul spațial! 🚀 Care e limita spațiului?
🔸 SPRIJINĂ FINANCIAR ►https://patreon.com/cristianpresura
🔸 DEVINO MEMBRU ►https://bit.ly/35Q8vXC❗Discord ► https://www.discord.gg/presura
❗Instagram ► https://www.instagram.com/cristianpresura/
❗TikTok ► https://www.tiktok.com/@cristian.presura
❗Facebook ► https://www.facebook.com/presura
❗Facebook page ► https://www.facebook.com/stiintaclub
❗Twitch ► https://www.twitch.tv/cristian_presura🔊 Spotify Podcast ► https://spoti.fi/3dbvYo6
🔊 MixCloud Podcas ► https://www.mixcloud.com/StiintaClub/📙 Carte ► “O calatorie prin Univers”: https://bit.ly/3pdOfGp
📙 Carte ► “Fizica Povestita”: https://bit.ly/2YsKaAc
📙 Carte ► “Care e diferența dintre un copil și un laptop?” https://bit.ly/3h4auLZ
❗Asociația “Știinta pentru toți” ► https://www.presura.ro/Testați gratuit 3 luni aplicațiia Da Vinci Kids: https://get.davincikids.tv/cristianpresura/
-

Cum se conjugă literatura și arta la viitor? 📜 Arhivele viitorului ep. 1
Bineti ati venit la seria noua “arhivele viitorului”!
Cu Iulia Militaru & Miki Braniște
Odată cu situația particulară în care ne-au împins evenimentele recente a sporit și interesul general pentru „ce-va-să-fie” și „cum mai proiectăm viitorul?”. Ne-am trezit deodată în imposibilitatea de a discuta adecvat și de a adapta noțiunea de viitor contextului actual, orice reprezentare a lui devenind imposibilă. Cauza pare a fi în primul rând o eradicare a gândirii utopice din conștiința colectivă cu rădăcini în spaima occidentală față de această gândire și în teoriile sfârșitului istoriei, a neîncrederii în marile narațiuni, totul culminând într-un discurs conservator, antiprogresist, și generând un val de pesimism și o lipsă de perspectivă. Literatura pseudo-progresistă care a mai supraviețuit ieșirii din postmodernitate reflectă de fapt această situație a neputinței de a imagina. Literatura contemporană începe să se închidă într-o formă de performativitate sterilă și apolitică, atunci când nu eșuează complet în cinism. Cum poate să contribuie literatura la reabilitarea imaginației și la mobilizarea speranței active pentru viitor?
***
Presiunea constantă în vederea asigurării nevoilor de bază pentru supraviețuire sau unui trai decent a unei părți majoritare a populației globului este tot mai mare în timp ce bogăția se acumulează la cei 1%. În această situație de presiune sunt incluși și artiștii și persoanele care contribuie la cultura vie, lucru ce îi îndepărtează de ceea ce ar trebui să fie mizele muncii lor. Arta și cultura sunt locul din care ne putem inspira pentru modele alternative de trai într-o lume globală care se bazează pe narațiuni dominante create în jurul creșterii economice cu orice preț. Retragerea statului din susținerea domeniului artistic și cultural este tot mai evidentă, iar presiunea financiară are deja efecte. Supraviețuirea individuală și instituțională duce la schimbarea focusului către subiecte care ne fac mai ușoară adaptarea la condițiile existente, conforme unei realități care nu trebuie schimbată, adică o realitate care stimulează o gândire ne-critică. Marginile, încă vii și în auto-chestionare în raport cu centrul, pot fi sursa de gândire laterală care poate impulsiona imaginația către viitoruri alternative.Invitații
Iulia Militaru
Este scriitoare și editoare la frACTalia Press. A publicat: “Marea pipeadă” (2010), “dramadoll” (coautori: Anca Bucur şi Florentina Cristina Budar, în 2012), “Confiscarea bestiei. O postcercetare” (2016), “Atlas (auto)mat/on (auto)BIO/graphy/I© de câteva tipuri principale de discursuri” (2017: în variantă electronică, reeditat 2019: în variantă printată). A publicat poeme și colaje digitale în mai multe reviste internaţionale, plus un studiu teoretic, Metaforic și metonimic: o tipologie a poeziei” (2011). Interesată de Noul Materialism și de Queer Theory, va începe să lucreze în 2018 la proiectul Maia Şerbănescu, pentru a experimenta noi forme de existență materială, sexualități alternative și transformări corporale la imersiunea în mediul digital. În 2019, publică sub acest pseudonim volumul “Fuck off, Mr. Charcot!” (2019). Anul acesta, a publicat primul volum al cercetării, “Literatura și fenomenul alienării”, un studiu amplu despre felul cum este produs conceptul de alienare în secolul al XIX-lea românesc și despre realitățile generate de această rețea de semnificații. Tot în 2021, traducerea volumului “Confiscarea bestiei. O postcercetare” a apărut la editura argentiniană Ediciones Hasta Trilce.Miki Braniște
Curator, manager cultural, lector asociat la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Manager cultural și curator pentru arte performative și proiecte interdisciplinare, Miki este președintă a asociației Colectiv A din Cluj. A fost directorul festivalului TEMPS D’IMAGES din Cluj din 2008 până în anul 2017. Între 2009 si 2019 a fost membră a board-ului de conducere a spațiului de artă contemporană Fabrica de Pensule participând activ la strategia generală a acestuia. Între 2017-2019 a realizat programul artistic dedicat artelor spectacolului la Fabrica de Pensule. Începând cu anul 2017 a creat, în calitate de curator, programul Cultural Management Academy la inițiativa Goethe Institut Bucharest. A dezvoltat o activitate susținută în curatoriat și management cultural acestea reprezentând totodată și domeniile ei de expertiză. Începând cu anul 2018 a devenit lector asociat la Facultatea de Teatru și Film din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj.






