Category: Fizica
-
Racheta NASA e gata pentru Lună! Buletin cosmic cu Claudiu Tănăselia
Joi, ora 21.00, avem BULETIN COSMIC LIVE cu Claudiu Tanaselia (www.parsec.ro) aici : https://www.youtube.com/watch?v=nf-DV2wu9pE Din subiecte:
1. Efectele războiului asupra programelor spațiale:
– scandalul OneWeb
– retragerea parteneriatului cu Arianespace
– suspendarea misiunii ExoMars (https://youtu.be/sfgoePffOhs)
– anularea misiunii Venera-D
– suspendarea participării europene în Spektrum-RG
– revenirea pe Pământ a astronautului american cu o capsulă Soiuz (https://youtu.be/a-flzdifn54)
– culorile costumelor noilor cosmonauți ajunși pe ISS (https://youtu.be/snU5BGwBN6c)
– rachete americane cu motoare rusești: Atlas V, Antares (https://youtu.be/EmJt3Hj2pZY?t=1610)
2. Viitoare misiune americano-europeană spre Marte3. SLS pe rampa de lansare (https://youtu.be/mtsWDWCCSG0)
4. Semnarea de România a acordurilor Artemis
5. Starship
6. JWST
7. Program lansări spațiale cu echipaj, în perioada următoare
8. Lansare reușită din Iran
9. Două activități extravehiculare recente
10. Să vedem ce anunț face NASA diseară (miercuri) cu privire la landerele lunare.
-
Racheta SLS ce va duce oameni spre Lună a ajuns pe rampa de lansare!
#viral
#viralromania
#invatapeyoutube
#invatadepeyoutube
#youtubechannel
#youtube
#youtuber
#youtubers
#subscribe
#youtubevideos
#sub
#youtubevideo
#like
#instagram -
Proxima Centauri. Cea mai apropiată stea de noi.
#shorts #youtubevideos #subscribe
Proxima Centauri. Cea mai apropiată stea de noi. Locul vacanțelor nepoților noștri. Recent, s-a decoperit și a treia ei planetă! Au ce vizita!
Proxima Centauri este o pitică roșie. O stea mai mică decât Soarele care arde mocnit chiar și mii de miliarde de ani.
Prima planetă a stelei Proxima Centauri este cea mai spectaculoasă: Proxima Centauri B. Este stâncoasă, de dimensiunea Pământului și oribitează în jurul stelei la 11 zile, adică e foarte aproape de stea. Cum steaua este mai rece decât Soarele, temperatura acolo este ideală pentru apa lichidă. La piscină nene!
Proxima Centari C este a doua planetă, o mică planetă gazoasă, la distanță mare de stea. De vizitat pentru friguroși.
Si iată cea de-a treia planetă, nou descoperită: Proxima Centauri D. Orbitează la 5 zile, deci este mai aproape de stea decât prima planetă și are o masă puțin mai mică decât Pământul. Astronomii au măsurat-o prin efectul indirect pe care îl are asupra stelei gravitația planetei. Practic, steaua se mișcă puțin înainte și înapoi datorită atracției gravitaționale a planetei, cu viteze de până la 40 de cm pe secundă. Suprinzător cum astronomii au putut măsura viteze cosmice așa de mici. Doar că planeta asta nouă, a treia, e mai periculos de vizitat. Fiind la o distanță de 40 de ori mai aproape de stea decât Pământul de Soare, radiațiile ucigătoare de la stea sunt mult mai mari. Acolo vacanța e indicată doar celor care au echipamente de protecție! -
Arhivele viitorului – ep. 23: De ce este Rusia o putere imperialistă?
Invitat: Cosmin Popa
Conform dicționarului, „imperialismul este o „politică a unui stat de a-și extinde dominația politică și economică asupra altor state, adeseori prin mijloace militare, impunându-le propriile legi”. Marile puteri coloniale moderne au fost și puteri imperialiste. Uniunea Sovietică a condamnat în propaganda ei imperialismul, dar nu a fost și ea o putere imperialistă? Există vreo diferență între imperialismele clasice, din secolele al XIX-lea și al XX-lea, și cel al Rusiei de azi? Ceea ce se întâmplă astăzi în Ucraina este ceva neobișnuit pentru Rusia sau se înscrie într-o continuitate a politicii sale? Cât de mult vor până la urmă rușii să afle adevărul despre ei înșiși? Cum și unde poate fi oprit Putin și, mai ales, cum va arăta pacea de după acest război?
Despre invitat
Cosmin Popa, istoric, cercetător al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, specializat în istoria Uniunii Sovietice și a comunismului european. Studii universitare la București și Moscova, doctor al Universității București. Alte lucrări: Nașterea Imperiului (2002), Între tentația imperiului și alianța strategică, URSS și Europa Centrală și de Este (2012), Intelectualii lui Ceaușescu, Academia de Științe Sociale și Politice (2018), Elena Ceaușescu sau biografia unei dictaturi de familie (2021) autor a peste 80 de studii publicate în diverse reviste științifice, membru în consiliile științifice ale unor reviste academice.______________
(c) O emisiune de Cristian Presură și Ciprian Mihali -
A fost descoperită o planetă ce ar putea susţine viaţa!
#shorts #youtubevideos #subscribe
“A fost descoperită o planetă ce ar putea susţine viaţa!” Ne imaginăm că astronomii au găsit indicii serioase că acolo ar putea fi viață și le mai lipsește doar o piesă din puzzle să ne arate că așa e. De fapt, nu e deloc așa! Este vorba de planete aflate în zona Goldilocks față de steaua lor.
Aceasta este o zonă nici prea îndepărtată de stea (că ar fi frig) nici prea aproape (că ar fi cald). Prin definiție, o planetă aflată în zona Goldilocks ar putea susține apa lichidă pe suprafață. De aceea se crede că ar putea susține și viața. Atenție însă, nu a fost găsit niciun indiciu că vreo astfel de planetă are viață pe ea, ci că doar se află în zona călduță a stelei sale. E vorba de o stea aflată la 117 ani lumină depărtare de Pământ și de o planetă care este de 60 de ori mai aproape de stea decât Pământul de Soare.
Planeta nu arde, pentru că steaua respectivă este o pitică albă, adică o stea aproape stinsă, așa cum va fi și Soarele la sfârșitul vieții sale. -
A.M.A. cu realizatorii „Deschis la cercetare” joi, 17 martie 2022, de la ora 21.00
Vrei să ne întrebi ceva? Vrei să ne dai o idee? Vrei să stai de vorbă cu noi, să afli cine suntem și de ce facem acest podcast, ce sperăm să transmitem și ce ne interesează în acest domeniu? Participă la o întâlnire informală joia asta, 17 martie 2022, de la ora 21.00, cu noi, Cristian Presură și Ada Roseti. Vom răspunde la întrebări și, ca de obicei, vom premia o întrebare pusă în avans cu o carte de la Editura Humanitas. Dar joia asta nu vom răspunde doar întrebărilor voastre, ci vă vom provoca și noi cu întrebări: ce vreți să mai vedeți în „Deschis la cercetare”, pe cine ați dori să invităm, ce v-a plăcut, ce am putea face mai bine și așa mai departe. Joia asta este vorba despre comunitatea celor „deschiși la cercetare”. Vă multumim!
-
Asteroidul troian al Pământului
#shorts #subscribe #youtubevideos
S-a descoperit un nou asteroid care iubește așa de mult Pământul încât se mișcă pe aceeași orbită ca el în jurul Soarelui, în fața sa, la 60 de grade. Este un fel de câine credincios. Asteroidul are un kilometru diametru, îl cheamă 2020 XL și este al doilea asteroid troian al Pământului, fiind descoperit recent. Pe primul asteorid troian îl cheamă 2010 TK7 și are 300 de metri în diametru.
Numele de asteorizi troieni este atribuit în general unor asteorizi ai lui Jupiter, care se mișcă pe orbita lui Jupiter, la 60 de grade în față și în spatele său.
Acestea sunt punctele Lagrange L4 și L5. Sunt puncte în care gravitația stelei și a planetei concurează în așa fel încât mișcarea asteroizilor de acolo este stabilă. Practic, câmpurile gravitaționale formează o capcană pentru asteorizi, care orbitează astfel sincron cu planeta. În afara acestor zone, ei sunt destabilizați de forțele de gravitație ale planetei. -
Știm ce trăim? Adevăr, credință și viață
Cumpara cartea “Care e diferența dintre un copil și un laptop?” de aici https://humanitas.ro/humanitas/carte/care-e-diferenta-dintre-un-copil-si-un-laptop
Interviu organizat de Nadine Vlădescu la Cercul Librariei Cărturești. Alte interviuri date de mine pot fi găsite aici: https://www.youtube.com/playlist?list=PLcod69NUBSYgQIxGwCfcmYWWF_Hddfm8b
🔸 SPRIJINĂ FINANCIAR ►https://patreon.com/cristianpresura
🔸 DEVINO MEMBRU ►https://bit.ly/35Q8vXC❗Discord ► https://www.discord.gg/presura
❗Instagram ► https://www.instagram.com/cristianpresura/
❗TikTok ► https://www.tiktok.com/@cristian.presura
❗Facebook ► https://www.facebook.com/presura
❗Facebook page ► https://www.facebook.com/stiintaclub
❗Twitch ► https://www.twitch.tv/cristian_presura🔊 Spotify Podcast ► https://spoti.fi/3dbvYo6
🔊 MixCloud Podcas ► https://www.mixcloud.com/StiintaClub/📙 Carte ► “O calatorie prin Univers”: https://bit.ly/3pdOfGp
📙 Carte ► “Fizica Povestita”: https://bit.ly/2YsKaAc
📙 Carte ► “Care e diferența dintre un copil și un laptop?” https://bit.ly/3h4auLZ
❗Asociația “Știinta pentru toți” ► https://www.presura.ro/Testați gratuit 3 luni aplicațiia Da Vinci Kids: https://get.davincikids.tv/cristianpresura/
-
impactul climei asupra cizilizațiilor umane de până acum. „Deschis la cercetare” cu Vasile Ersek
Află ce impact a avut clima asupra civilizațiilor umane în discuția cu Vasile Ersek, profesor asociat la Departamentul de Geografie și Științe Ambientale la Northumbria University, Anglia și specialist în paleoclimatologie. Urmărește LIVE discuția moderată împreună cu Ada Roseti joi de la ora 21.00, aici https://www.youtube.com/watch?v=V9dxXl3yRtA Dacă ai curiozități, pune o întrebare aici și, dacă întrebarea va primi răspuns în cadrul emisiunii, poți câștiga o carte de la Editura Humanitas.
-
Arhivele viitorului – ep. 22: Ce este “putinismul”? Dar “ruskii mir”? Cu Armand Goșu
Invitat: Armand Goșu
Există un spațiu rusesc? Prin ce se caracterizează el? Cât e de omogen și ce-i asigură coerența? Ce sunt Russki mir și doctrina eurasianistă. Pregătindu-se de alegerile prezidențiale din 2012, singura noutate din programul electoral al lui Putin a fost aderarea la doctrina eurasianistă, sub egida căreia a propus – de fapt – refacerea vechiului imperiu rus sau sovietic. Ce este doctrina eurasianistă, care-i sunt principalii ideologici, ce prevede ea și cum a ajuns ideologie oficială a Rusiei?
Despre invitat
Armand Goșu a predat din 2004 mai multe cursuri despre istoria politică a Rusiei și a URSS, istoria politicii externe și diplomației sovietice, evoluții în fostul spațiu sovietic. Are un doctorat în istoria Rusiei (Moscova, 1998).
A fost corespondent la Moscova pentru radio BBC World Service, în anii 1995-1998 și 1999-2000. Din 2005 până în 2010 a fost redactor șef adjunct al revistei “22”, editată de Grupul pentru Dialog Social și redactor șef, 2013-2014.
Cele mai recente cărți publicate: Euro-falia. Turbulențe și involuții în fostul spațiu sovietic, București, Editura Curtea Veche, 2016; Democrația sub asediu. România în context regional, volum coordonat de Armand Goșu și Alexandru Gussi, București, Editura Corint, 2019; Rusia, o ecuație complicată, Iași, Editura Polirom, 2021 și Între Napoleon și Alexandru I. Contextul international al anexării Basarabiei, Iași, Editura Polirom, 2022.______________
(c) O emisiune de Cristian Presură și Ciprian Mihali -
Rachetele lui Putin
🔸 SPRIJINĂ FINANCIAR ►https://patreon.com/cristianpresura
🔸 DEVINO MEMBRU ►https://bit.ly/35Q8vXC❗Discord ► https://www.discord.gg/presura
❗Instagram ► https://www.instagram.com/cristianpresura/
❗TikTok ► https://www.tiktok.com/@cristian.presura
❗Facebook ► https://www.facebook.com/presura
❗Facebook page ► https://www.facebook.com/stiintaclub
❗Twitch ► https://www.twitch.tv/cristian_presura🔊 Spotify Podcast ► https://spoti.fi/3dbvYo6
🔊 MixCloud Podcas ► https://www.mixcloud.com/StiintaClub/📙 Carte ► “O calatorie prin Univers”: https://bit.ly/3pdOfGp
📙 Carte ► “Fizica Povestita”: https://bit.ly/2YsKaAc
📙 Carte ► “Care e diferența dintre un copil și un laptop?” https://bit.ly/3h4auLZ
❗Asociația “Știinta pentru toți” ► https://www.presura.ro/Urmareste aici toata #seriacool din care acest video face parte:
https://www.youtube.com/playlist?list=PLcod69NUBSYiWVp2QL98wG0hTZYO1JL7XTestați gratuit 3 luni aplicațiia Da Vinci Kids: https://get.davincikids.tv/cristianpresura/
-
Arhivele viitorului – ep.21: Propaganda în epoca digitală
Despre invitat
Corneliu Bjola este profesor asociat în studii diplomatice la Universitatea din Oxford și director pentru Oxford Digital Diplomacy Research Group. De asemenea, predă la Centrul de Diplomație Publică de la Universitatea din California de Sud și este profesor lector la Academia Diplomatică din Viena. A publicat pe larg pe teme legate de impactul tehnologiei digitale asupra diplomației, cu un accent recent pe diplomația publică, negocierile internaționale și metodele de combatere a propagandei digitale. Recentul său volum co-editat „Diplomația digitală și organizațiile internaționale: autonomie, legitimitate și contestare” (Routledge, 2020) analizează ramificațiile mai largi ale tehnologiilor digitale privind dinamica internă, politicile multilaterale și angajamentele strategice ale organizațiilor internaționale.
A fost intervievat pe teme legate de impactul tehnologiei asupra afacerilor globale de către diverse instituții media globale, inclusiv Tech Monitor, Al Jazeera, New Statesman, Guardian Nigeria, Debating Europe, Times of Israel, EkotürkTV, NetzPolitik, The Article, Revista Noticias, The National, The Hill, The Independent, NBC News, La Croix, Quartz, BBC Mundo, Digi24, AFP, The Economist/IQ, EuroActiv, Jerusalem Post, Global Times, Diplomatic Courier și Diplomatic Magazine.A fost invitat să țină prelegeri sau să desfășoare sesiuni de instruire pentru Ministerele Afacerilor Externe și Academiile Diplomatice din Marea Britanie, Uniunea Europeană, Germania, Grecia, Georgia, Spania, Israel, Lituania, Emiratele Arabe Unite, Armenia, Honduras, Bahrain, România, precum și pentru organizații internaționale (UNITAR, United Nations System Staff College, Commonwealth, Organizația Internațională a Muncii).
-
#Shorts Ce este o “bombă cu vid” sau arma termobarică?
Sambata un video detaliat despre rachetele neconventionale ale Rusiei.
Mai multe video #shorts aici: https://www.youtube.com/playlist?list=PLcod69NUBSYiax7w_5cXANwSf5b8I22V0
Aceasta bombă se numeste “tatăl tuturor bombelor”, fiind cea mai puternică armă, excluzându-le pe cele nucleare. Este folosită în special împotriva clădirilor și a bunkerelor. Cum funcționează?
Bomba conține un gaz ușor inflamabil, aflat sub presiune într-un recipient. Atunci când atinge ținta, bomba eliberează gazul din recipient, care se disipă rapid în camerele din interiorul clădirii.
O scânteie ulterioară detonează gazul inflamabil, iar explozia se extinde rapid în toate camerele. De aceea, aceste bombe se numesc termobarice.
Efectul devastator nu se oprește aici.Gazele fierbinți ale exploziei, aflate în expansiune, se răcesc rapid, generând o scădere locală a presiunii, adică un mic vid local. De aici denumirea de “bombe cu vid”, pentru că, din cauza presiunii scăzute, aspiră aerul înconjurător. Aerul se grăbește către zona de presiune scăzută, generând o noua undă de șoc.
Utilizarea bombelor termobarice este condamnată de multe organizații internaționale si interzisa prin Convenia de la Geneva.
.
#ukraine -
#shorts Apa a venit in sistemul solar înainte ca Pământul să se formeze
#shorts
Apa pe care o bem vine din mediul interstelar! Așa spune francezul Jérôme Aléon, care a măsurat un meteorit găsit în Kazahstan în anul 1962. Meteoritul care are o vârstă de peste 4,5 miliarde de ani, este bogat în incluziuni de calciu și aluminiu. Acestea păstrează intacte în inserțiile sale gaze prezente în discul protoplanetar în primii 200 000 de ani ai formării sistemului solar, înainte că planete precum Pământul să se fi format.
Jérôme a descoperit cu surprindere că raportul dintre izotopii de hidrogen este identic cu cel prezent în apa de pe Pământ. Asta sugerează că apa a fost prezentă în discul protoplanetar chiar înainte ca Pământul să se formeze. Sugestia lui Jérôme este că ea provine din mediul interstelar. Data viitoare când beți un pahar de apă, gândiți-vă că moleculele de apă de acolo bântuiau spațiul dintre stele acum 5 miliarde de ani! -
#shorts Un nou tip de stele ar purta numele fizicianului roman Alexandru Proca
#shorts
Stele Proca! Iată un nou tip de stele ipotetice ce poartă numele fizicianului român Alexandru Proca. Ar fi formate din particule de materie întunecată de spin 1 și de aceea stelele Proca ar fi aproape invizibile. S-ar asemăna în întunecime cu găurile negre, cu diferența că ele lasă să treacă razele de lumină prin ele, deși le curbează foarte mult datorită gravitației puternice. Abia în centrul lor, stelele Proca ar concentra atât de multă materie întunecată încât s-ar obține puțină strălucire. Stelele Proca ar fi un tip de stele bosonice. Bosonii sunt particule ce pot ocupa aceeași stare cuantică, spre deosebire de fermioni. Simplu spus, se pot ingrămădi mai bine la un loc. Recent, fizicienii olandezi au arătat că stelele bosnice ar semăna în câteva aspecte cu găurile negre supermasive. Toate astea sunt propuneri, că nu s-a măsurat nimic. Iar Alexandru Proca este cunoscut pentru ecuațiile sale revoluționare ce descriu un boson cu masă de repaus nenulă. -
Rușii au ocupat centrala nucleară Cernobîl! Radiațiile au crescut! Cât e de periculos?
Interventie Digi 24.
Maine voi face un video mai detaliat despre noile arme ale lui Putin!
vezi si aceste videouri despre Cernobil:
https://www.youtube.com/watch?v=L8fyEEjvPR8 -
#shorts Cuvinte despre războiul din Ucraina
Cuvinte profetice, spune ieri. Urmareste toata intalnirea cu fostul ambasator Vasile Popovici aici: https://youtu.be/-QAD_NYVc3M Seria “Arhivele viitorului”
-
#shorts Război în Ucraina!
Cuvinte profetice, spune ieri. Urmareste toata intalnirea cu fostul ambasator Vasile Popovici aici: https://youtu.be/-QAD_NYVc3M Seria “Arhivele viitorului”
-
Arhivele viitorului – ep.20: Diplomația în vremuri de criză.
Despre invitat:
Vasile Popovici, profesor la Universitatea de Vest din Timișoara, abilitat să conducă doctorate în filologie, fondator al Societății Timișoara, al cărei prim președinte a fost, al Alianței Civice și al Partidului Alianței Civice, deputat de Timiș, scriitor și diplomat. A fost consul general la Marsilia (1998-2002), consilier de comunicare la Ambasada României la Paris (2002-2005), ambasador în Regatul Maroc (2005-2011) și ambasador al României în Portugalia (2011-2016). -
#shorts Mimas – Al treilea satelit solar cu oceane de apa
#shorts Uite Steaua Morții din Războiul Stelelor! Ei, e satelitul Mimas al planetei Saturn. Are 400 de km diametru și e plin cratere. Chestia cool e ca are și apă! Așa spun mai nou astronomii. I-au masurat orbita eliptică în jurul lui Saturn și au vazut ca mișcarea nu e deloc lină.
-
Cum proiectezi un rover lunar? „Deschis la cercetare” cu Dan Negruț
Află cum inginerii de azi rezolvă probleme mecanice cu ajutorul simularilor computerizate, în discuția cu Dan Negruț, profesor de inginerie mecanică la Wisconsin University din Madison. Urmărește LIVE discuția moderată împreună cu Ada Roseti marți de la ora 21.00, pe https://www.youtube.com/watch?v=5z6KqW2_XWY. Dacă ai curiozități, pune o întrebare aici și, dacă întrebarea va primi răspuns în cadrul emisiunii, poți câștiga o carte de la Editura Humanitas.
-
#shorts Fuziunea nucleară – Un nou record mondial
# shorts Englezii au bătut recordul mondial la energie generată prin fuziune! 59 de Megajouli de energie! Scrie peste tot în presă. 1 Megajoule este energia necesară pentru a fierbe trei litri de apă. Dacă ne lăudăm cu recordul ăsta, atunci sunt multe zeci de ani până să facem pe bune centrale de fuziune. Dar da, e un record, pentru că nicio altă centrală pe fuziune nu a obținut această energie, și de două ori mai mult decât precedentul record.
-
O sondă NASA a “atins” Soarele, în premieră!
🔸 SPRIJINĂ FINANCIAR ►https://patreon.com/cristianpresura
🔸 DEVINO MEMBRU ►https://bit.ly/35Q8vXC❗Discord ► https://www.discord.gg/presura
❗Instagram ► https://www.instagram.com/cristianpresura/
❗TikTok ► https://www.tiktok.com/@cristian.presura
❗Facebook ► https://www.facebook.com/presura
❗Facebook page ► https://www.facebook.com/stiintaclub
❗Twitch ► https://www.twitch.tv/cristian_presura🔊 Spotify Podcast ► https://spoti.fi/3dbvYo6
🔊 MixCloud Podcas ► https://www.mixcloud.com/StiintaClub/📙 Carte ► “O calatorie prin Univers”: https://bit.ly/3pdOfGp
📙 Carte ► “Fizica Povestita”: https://bit.ly/2YsKaAc
📙 Carte ► “Care e diferența dintre un copil și un laptop?” https://bit.ly/3h4auLZ
❗Asociația “Știinta pentru toți” ► https://www.presura.ro/Urmareste aici toata #seriacool din care acest video face parte:
https://www.youtube.com/playlist?list=PLcod69NUBSYiWVp2QL98wG0hTZYO1JL7XTestați gratuit 3 luni aplicațiia Da Vinci Kids: https://get.davincikids.tv/cristianpresura/
-
E sportul subiect de cercetare? Răspunde Pompiliu-Nicolae Constantin în „Deschis la cercetare”
Ce spune interesul nostru față de sport despre societatea în care trăim? Ce sporturi urmărim și cum influențează asta valorile noastre? Ce secrete ascund arhivele și ce este diplomația sportivă? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările pentru întâlnirea cu Pompiliu-Nicolae Constantin din această seară, de la ora 21.00. Dacă aveți alte întrebări, scrieți-le aici și puteți câștiga o carte oferită de Editura Humanitas, dacă întrebarea voastră va primi un răspuns live.
-
Arhivele viitorului – ep.19: Post-adevăr sau post-știință și post-tehnologie?
Alina Bârgăoanu, profesor universitar, decanul Facultății de Comunicare și Relații Publice (SNSPA), visiting fellow al Center for European Studies la Harvard University (octombrie 2018 – martie 2019); membră a consiliului consultativ al Observatorului European pentru Media Digitale (European Digital Media Observatory) și a grupului de experți ai Comisiei Europene pentru combaterea dezinformării (Expert group on tackling disinformation and promoting digital literacy through education and training); fondatoare a portalului de educație digitală și combatere a dezinformării www.antifake.ro.
-
#shorts Io si Europa intr-un dans cosmic
Aici vedem sateliții Io și Europa orbitand în jurul lui Jupiter. Io este mai departe de noi și Europa mai aproape. În spate se vede Marea Pată Roșie, care este o furtună violentă ce durează de peste două sute de ani pe Jupiter și este mai mare decât Pământul (nu e clar daca Galileo a vazut-o, pe la 1830 apar primele desene). Videoul a fost realizat de Kevin M. Gill de la NASA, care a combinat imagini ale sondei Cassini.
#shorts
-
Putem înțelege fizica fără matematică? „Deschis la cercetare” cu Wladimir Georges Boskoff
„Pentru a simți gustul stelelor trebuie să înțelegem infinitul”, spune Wladimir Georges Boskoff.
Pentru cei care vor să învețe mai multă matematică și fizică, prof. Wladimir-Georges Boskoff recomandă manualele care au fost scanate și sunt disponibile online, pe mai multe site-uri, sub numele generic de „Manuale din epoca de aur”, între care cele de geometrie scrise de Cuculescu și Ottescu, de geometrie analitică scrise de Simionescu, cel de analiză matematică de clasa a XII-a de Colojoară și Boboc, precum și manualul profesorului Teleman. El mai recomandă și cartea pe care a scris-o impreună cu Liviu Nicolescu, „Probleme practice de geometrie”.
Și între manualele moderne sunt multe foarte bune, dar nu ar putea alege unul anume pe care să-l recomande.
Pentru fizică, recomandă cărtile pe care le-a scris împreună cu Salvatore Capozziello, „A Mathematical Journey to Relativity” și „A Mathematical Journey to Quantum Mechanics”.
Pentru cei care vor o altă abordare, el recomandă „Fizica povestită” de Cristian Presură, precum și „Minunata Lume a Domnului Tompkins” și „1, 2, 3… infinity”, ambele de George Gamow.
Online, profesorul Boskoff recomandă Khan Academy, precum și DrPhysicsA si asta
https://www.youtube.com/channel/UCZ2pQnpVn0SUX3MCFu7cBsA -
#shorts 👽 Am descoperit o “MUMIE” pe Marte!
Urmareste aici toata seria #shorts : https://www.youtube.com/playlist?list=PLcod69NUBSYiax7w_5cXANwSf5b8I22V0
🔸 SPRIJINĂ FINANCIAR ►https://patreon.com/cristianpresura
🔸 DEVINO MEMBRU ►https://bit.ly/35Q8vXC❗Discord ► https://www.discord.gg/presura
❗Instagram ► https://www.instagram.com/cristianpresura/
❗TikTok ► https://www.tiktok.com/@cristian.presura
❗Facebook ► https://www.facebook.com/presura
❗Facebook page ► https://www.facebook.com/stiintaclub
❗Twitch ► https://www.twitch.tv/cristian_presura🔊 Spotify Podcast ► https://spoti.fi/3dbvYo6
🔊 MixCloud Podcas ► https://www.mixcloud.com/StiintaClub/📙 Carte ► “O calatorie prin Univers”: https://bit.ly/3pdOfGp
📙 Carte ► “Fizica Povestita”: https://bit.ly/2YsKaAc
📙 Carte ► “Care e diferența dintre un copil și un laptop?” https://bit.ly/3h4auLZ
❗Asociația “Știinta pentru toți” ► https://www.presura.ro/Testați gratuit 3 luni aplicațiia Da Vinci Kids: https://get.davincikids.tv/cristianpresura/
-
Fuziunea nucleară cu laseri ✴ Ultimele descoperiri!
🔸 SPRIJINĂ FINANCIAR ►https://patreon.com/cristianpresura
🔸 DEVINO MEMBRU ►https://bit.ly/35Q8vXCUrmareste aici toata #seriacool din care acest video face parte:
https://www.youtube.com/playlist?list=PLcod69NUBSYiWVp2QL98wG0hTZYO1JL7X❗Discord ► https://www.discord.gg/presura
❗Instagram ► https://www.instagram.com/cristianpresura/
❗TikTok ► https://www.tiktok.com/@cristian.presura
❗Facebook ► https://www.facebook.com/presura
❗Facebook page ► https://www.facebook.com/stiintaclub
❗Twitch ► https://www.twitch.tv/cristian_presura🔊 Spotify Podcast ► https://spoti.fi/3dbvYo6
🔊 MixCloud Podcas ► https://www.mixcloud.com/StiintaClub/📙 Carte ► “O calatorie prin Univers”: https://bit.ly/3pdOfGp
📙 Carte ► “Fizica Povestita”: https://bit.ly/2YsKaAc
📙 Carte ► “Care e diferența dintre un copil și un laptop?” https://bit.ly/3h4auLZ
❗Asociația “Știinta pentru toți” ► https://www.presura.ro/Testați gratuit 3 luni aplicațiia Da Vinci Kids: https://get.davincikids.tv/cristianpresura/
-
Cum se naște un nou medicament? În „Deschis la cercetare” ne răspunde Tudor Oprea
Tudor Oprea are peste 30 de ani de experiență în descoperirea de noi medicamente, a lucrat cu giganți din domeniul farmaceutic, precum AstraZeneca, și a fost profesor de medicină, științe farmaceutice și biochimie în cadrul Departamentului de Bioinformatică al Universității din New Mexico. În seara aceasta, de la ora 21.00, împreună cu Ada Roseti, l-am invitat pe Tudor Oprea să ne spună cum se naște un medicament. Puteți să contribuiți la această discuție punând aici întrebări pentru invitatul nostru. Ca de obicei, cea mai interesantă întrebare va fi premiată cu o carte oferită de editura Humanitas.
-
Arhivele viitorului – ep.17: Identitatea din gene. Cine suntem? De unde venim? Încotro mergem?
Despre invitat
Horia Stănescu este medic specialist în genetică medicală și activează de peste 20 de ani în cercetare biomedicală internațională. A absolvit un doctorat în medicină la University College London (UCL) și a lucrat patru ani ca cercetător postdoctoral în Statele Unite, la Institutul Național de Cercetare a Genomului Uman din cadrul Institutelor Naționale de Sănătate (NHGRI/NIH – Bethesda). După o perioadă de activitate clinică și după experiența acumulată în laboratorul așa-zis „umed”, activitățile sale de cercetare se axează în prezent pe analiza datelor genetice, biologie evoluționară teoretică, bioinformatică și biologie computațională. Alături de colaboratori din echipe de cercetare internaționale, a publicat numeroase articole în reviste de specialitate de prim rang. Desfășoară în același timp, cu pasiune, activități de predare la nivel masteral și doctoral. Conduce un program de masterat, “Genetică și Multiomică în Medicină”, pe care l-a creat în cadrul universității UCL din Marea Britanie și este conducător principal de doctorate în cadrul Facultății de Științe Medicale a aceleiași universități.
Totodată, a colaborat și colaborează și cu cercetători și universități din România: este membru al Societății Române de Genetică Medicală (SRGM), a fost profesor invitat la Facultatea de Medicină a Universității de Vest din Timișoara și încearcă în prezent să acționeze drept catalizator pentru dezvoltarea rețelei de colaborare în medicină genomică și bioinformatică medicală, între mai multe centre universitare din România.
#arhiveleviitorului #ciprianmihali #cristianpresura
-
Centrale nucleare modulare în România. O idee bună?
🔸 SPRIJINĂ FINANCIAR ►https://patreon.com/cristianpresura
🔸 DEVINO MEMBRU ►https://bit.ly/35Q8vXCUrmareste aici toata #seriacool din care acest video face parte:
https://www.youtube.com/playlist?list=PLcod69NUBSYiWVp2QL98wG0hTZYO1JL7X
❗Discord ► https://www.discord.gg/presura
❗Instagram ► https://www.instagram.com/cristianpresura/
❗TikTok ► https://www.tiktok.com/@cristian.presura
❗Facebook ► https://www.facebook.com/presura
❗Facebook page ► https://www.facebook.com/stiintaclub
❗Twitch ► https://www.twitch.tv/cristian_presura🔊 Spotify Podcast ► https://spoti.fi/3dbvYo6
🔊 MixCloud Podcas ► https://www.mixcloud.com/StiintaClub/📙 Carte ► “O calatorie prin Univers”: https://bit.ly/3pdOfGp
📙 Carte ► “Fizica Povestita”: https://bit.ly/2YsKaAc
📙 Carte ► “Care e diferența dintre un copil și un laptop?” https://bit.ly/3h4auLZ
❗Asociația “Știinta pentru toți” ► https://www.presura.ro/Aceste videoclipuri sunt editate și conțin materiale precum animații/muzică realizate de Radu Ungureanu Grozea . ❗Instagram ► raduungureanu1996
Testați gratuit 3 luni aplicațiia Da Vinci Kids: https://get.davincikids.tv/cristianpresura/
-
Ce se ascunde în zonele întunecate ale cerului? „Deschis la cercetare” cu Aurora Simionescu
Află ce poate fi descoperit cu telescoapele moderne și ce se poate vedea doar cu ochii minții – în discuția cu Aurora Simionescu, astrofizician în cadrul Institutului Olandez pentru Explorare Spațială (SRON). Urmărește LIVE discuția moderată împreună cu Ada Roseti azi de la ora 21.00 pe https://youtu.be/iZSgjcgGLfw Dacă ai curiozități, pune o întrebare aici și, dacă întrebarea va primi răspuns în cadrul emisiunii, poți câștiga o carte de la Editura Humanitas.
-
Infodemia Covid și lecțiile infodemiei SIDA. Arhivele viitorului – ep. 16
Invitat: Cristian Apetrei
________
Cristian Apetrei este Profesor de Boli Infecțioase și Microbiologie la Facultatea de Medicină și la Școala Doctorală de Sănătate Publică a Universității din Pittsburgh. A absolvit Facultatea de Medicină a UMF „Grigore T. Popa” Iași în 1990 și a obținut un doctorat în Microbiologie la aceeași universitate în 1993. A fost preparator și apoi asistent universitar la UMF Iași. A efectuat stagii de pregătire postdoctorală la Spitalul Bichat Claude Bernard din Paris, finanțate de AUPELF-UREF și ANRS.
A fost cercetător principal la centrul OMS de cercetări ale infecției cu HIV din Franceville Gabon, asistent universitar și profesor asociat al Universității Tulane din New Orleans, Louisiana, și apoi Profesor la University of Pittsburgh. Are o experiență de 30 de ani în virologie clinică și moleculară. A publicat peste 180 de articole în România și în reviste de top internaționale.Este coautor la 9 cărți, între care Encyclopedia of Virology și Encyclopedia of AIDS. La începutul carierei, studiile sale în domeniul infecției cu HIV la copiii abandonați din România au contribuit decisiv la înțelegerea mecanismelor care au produs și transmis această epidemie.
